Național Cultura Stire

Evenimente în premieră, organizate de Ziua Națională Brâncuși

13.02.2020 ⋅ 0 comentarii

Mai multe evenimente menite să aducă în atenţia publicului opera lui Constantin Brâncuşi vor fi organizate în premieră, pe 19 februarie, la Bucureşti şi Târgu Jiu, a anunţat, joi, ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, conform Agerpres.

"Anul acesta se împlinesc 144 de ani de la naşterea artistului, ocazie cu care vom cinsti memoria părintelui sculpturii moderne prin mai multe premiere. În Bucureşti, în curtea Muzeului Naţional de Artă al României (MNAR), va avea loc un spectacol de proiecţii în cadrul căruia vor putea fi vizionate holograma sculptorului şi lucrări consacrate. Totodată, Muzeul Naţional de Artă al României oferă acces gratuit pe tot parcursul zilei de 19 februarie şi organizează vizite ghidate în Sala Brâncuşi în care se regăsesc cele mai mai multe opere păstrate în România", a precizat Gheorghiu, în cadrul unei conferinţe de presă, la MNAR.

Potrivit ministrului Culturii, holograma 3D, de şapte metri înălţime, prezentată la MNAR de Ziua Naţională Constantin Brâncuşi 2020, a costat aproximativ 40.000 de euro, banii provenind din sponsorizări.

Cu acelaşi prilej, la Târgu Jiu, se va inaugura Muzeul Naţional "Constantin Brâncuşi", la casa Barbu Gănescu, în care marele sculptor a locuit în perioada efectuării lucrărilor la Ansamblul monumental Calea Eroilor - Masa tăcerii, Poarta sărutului şi Coloana infinitului.

În cadrul evenimentului inaugural va fi vernisată o expoziţie alcătuită din 10 fotografii donate de Centrul Pompidou Paris şi 33 de fotografii document realizate la ridicarea Coloanei fără sfârşit.

"Am pus în aplicare ceea ce ne-am propus. Aşa cum spune Brâncuşi, 'lucrurile nu sunt greu de făcut, greu este să te pui în starea de a le face'. Astfel, am reuşit, într-un timp foarte scurt, să oferim publicului acces către ceea ce înseamnă o parte din viaţa şi opera marelui artist, chiar în nou-înfiinţatul Muzeu Naţional 'Constantin Brâncuşi'", a declarat Bogdan Gheorghiu.

Ambasadorul evenimentului, Irina Rimes, s-a declarat "foarte bucuroasă" să se alăture acestui proiect.

 "Nu ştiu dacă sunt neapărat cea mai bună alegere, dar ştiu un lucru sigur şi anume că noi, românii, avem o cultură cu care putem să ne mândrim, pentru că ceea ce avem noi este ceva ce se cam pierde în vest, dacă nu s-a pierdut de tot. Ţara noastră a fost pusă pe harta culturală a Europei de către nişte personalităţi, genii, despre care se vorbeşte de secole, printre care şi Constantin Brâncuşi. Toate aceste mari personalităţi au crescut cu nişte valori cu care creştem şi noi. Îmi place să vorbesc despre aceste valori, pentru că sunt ale noastre şi nu prea întâlnesc lucruri când mă duc pe-afară", a spus ea.

Irina Rimes a mărturisit că, de Crăciun, când merge acasă în Republica Moldova, cântă colinde. "Este de datoria noastră, şi a celor mici şi a celor mari, să păstrăm cultura şi s-o ducem din suflet în suflet, din generaţie în generaţie, pentru că, dacă nu vom face asta, noi vom pierde cel mai de preţ lucru al poporului român", a subliniat ea.

"Ne adunăm cu toţii în casa părintească, ne strângem cu fraţii mei, după care mergem să colindăm pe la fiecare pe-acasă. Şi cântăm colinde vechi, colinde noi, colinde despre Iisus, despre păstori. Cântăm cântece, ca la o şezătoare, cântece despre dor, despre dragoste, despre mamă, despre ţară. Sunt cântece care ne aduc aminte cine suntem şi de unde venim. Dorul nu are traducere mot a mot în altă limbă, dorul este doar al nostru. Şi dorul nu ni-l poate lua nimeni. Dacă ne pot lua, nu ştiu, Roşia Montană, petrolul, aurul bogăţiile terestre, lemnul, pădurile, dacă ne pot lua astea, atunci cultura nu ne-o pot lua. Cultura e ceva ce este al nostru şi nu şi-l vor putea atribui niciodată", a spus Irina Rimes.

Criticul literar Alexandru Ştefănescu, consilier personal al ministrului Culturii, a mărturisit că Brâncuşi înseamnă foarte mult pentru el pentru curajul pe care marele artist l-a avut de a înnoi arta.

"Pentru mine înseamnă foarte mult Constantin Brâncuşi, deşi nu sunt... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Glasul Cetății