Școala pentru părinți continuă cu un nou curs. Dacă săptămâna trecută Doamna Doctor Simona Dumitra, Medic primar pediatru, ne-a vorbit despre Febra la copil, astăzi, cu atât mai mult cu cât ne aflăm în plină pandemie de coronavirus și distanțarea socială este mai mult decât recomandată, ne întinde o mână de ajutor învățându-ne despre Diareea acută la copil. 

Copilul meu are diaree…

E una din cele mai frecvente afirmații pe care le auzim ca terapeuți și care generează aglomerații în cabinetele medicilor de familie, ale specialiștilor pediatri și ale serviciilor de urgență.

Dar acum situația este diferită...încercăm să ne protejăm pe noi și pe ceilalți, venind mai puțin în contact unii cu alții, încercând sa rezolvăm anumite situații la domiciliu, cu ghidaj telefonic sau telemedicină.

Deci, ce e diareea?

Înainte de toate, să clarificăm definiția diareei ca prezența a cel puțin 3 scaune modificate (deci un sigur scaun semiconsistent nu intră în discuție…).

Trebuie să știm că fiecare copil are un model de evacuare intestinală propriu…de exemplu, unii copii au 2-3 scaune pe zi, în timp ce alții au un scaun la 3 zile.

Extinzând, diareea se definește ca schimbarea acestui proces de evacuare intestinală, cu creșterea frecvenței,  a consistenței și a  conținutului,  soldată cu pierderi de lichide și electroliți.

Unde putem greși în diagnosticarea diareei?

          Cu interpretarea numărului de scaune pe zi la diferite categorii de vârstă, de exemplu,  nou-născutul poate avea până la 10 scaune pe zi în condiții normale, spre deosebire de copilul mai mare care are de obicei 1 scaun/zi.

Nou născutul alăptat are mai multe scaune pe zi…în timp ce, sugarul alimentat cu lapte praf, are mai puține și cu o consistență mai crescută.

La copiii cu constipație cronică, emisia unui scaun apos, cu pătarea scutecului sau chilotului este secundară stazei bacteriene colice și este interpretată ca falsă diaree….administrarea de antidiareice sau antisecretorii în aceste condiții poate declanșa o catastrofă, cu accentuarea constipației și posibilă ocluzie intestinală (oprirea tranzitului intestinal), care este o urgență chirurgicală.

Are culoarea scaunului vreo semnificație?

• La nou născutul alăptat, scaunele au o culoare aurie, păstoasă, cu grunji albicioși, cu miros caracteristic de lapte.
• La sugarul alimentat cu lapte praf, scaunele sunt galbene, cu o consistență mai crescută.
• Culoarea verde  asociată cu eliminare de mucus, semnifică  de obicei o alergie întârziată.
• Scaunul cu firișoare de sânge trebuie investigat de un specialist gastroenterolog pediatru.
• Scaunul cu sânge roșu în cantitate mare, precum și scaunul negru ca păcura, păstos, semnifică o hemoragie digestivă, necesitând  internarea de urgență.

Cauzele diareei

Sunt multiple, de la cele infecțioase- virale, bacteriene, micotice și parazitare, la cele alimentare, prin greșeli de supra sau subalimentație, alergice, , endocrine, emoționale, medicamentoase.

Insist asupra diareei cu Rotavirus care apare cu precădere în sezonul rece, cauza majoră a infecțiilor digestive sub 2 ani, în special în colectivități (creșe, grădinițe, școli).  Actual  beneficiază de vaccinare la cerere, nefiind încă pe lista vaccinurilor obligatorii ale Ministerului Sănătății.

O entitate în creștere în ultima perioadă este diareea asociată antibioticelor, sau diareea cu Clostridium difficile. Abuzul în prescrierea antibioticelor și administrarea  imediată de antibiotic din prima zi de febră de către părinții anxioși, fără aviz medical,  reprezintă sursa erorilor și cauza creșterii incidenței diareei asociate antimicrobienelor.

Cum se manifestă diareea?

Copilul prezintă modificarea stării generale, scăderea poftei de mâncare, chiar refuzul alimentelor, vărsături, scaune modificate ca frecvență și consistență, uneori cu elemente care sperie aparținătorii- puroi, mucus, sânge, dureri abdominale, de diferite intensități.

 Diareea virală, modelul fiind cel produs  de Rotavirus,  are o evoluție particulară cu febră inconstantă, vărsături frecvente, urmate de o perioadă de acalmie de scurtă durată, cu apariția ulterioară a durerilor abdominale și scaunelor multiple, apoase. 

În timp, copilul se deshidratează prin refuz alimentar, vărsături și diaree, pierzând capital valoros de apă și electroliți.

Diareea bacteriană este apanajul sezonului cald, fiind favorizată de condiții socio-economice precare, se manifestă prin stare generală modificată, febră înaltă, absența vărsăturilor, dureri abdominale mai intense, cu senzația frecventă de mers la toaletă, scaune modificate cu mucus, puroi și sânge.

Complicația cea mai de temut a bolii diareice la copil este deshidratarea acută cu pierdere de apă și electroliți, accentuată de lipsa compensării prin aport prin refuz alimentar sau vărsături.

Semnele clinice ale deshidratării sunt variate - modificarea stării generale, facies încercănat, ochi înfundați în orbite, fontanelă deprimată, febră, sete vie, mucoase uscate, turgor redus, pliu lateroabdominal leneș, respirații frecvente, superficiale, scăderea tensiunii, puls rapid, filiform, bătăi rapide ale inimii.

Ce se petrece la nivel intestinal, într-o diaree?

Trebuie să înțelegeți că, în timpul diareei, se produce o luptă la nivel intestinal între o floră rea, care a intrat în organism, și flora cea bună, proprie intestinului nostru. Consecința? Noi îi spunem disbioză, adică distrugerea echilibrului din interiorul florei intestinale…care reprezintă aproape 90% din celulele noastre…deja se spune că noi suntem autentic umani doar în proporție de 10%, restul sunt bacterii care ne ajută..

          În timpul unui război infecțios, sunt afectate inițial celulele mature ale intestinului, din vârful vilozităților, care sunt specializate în absorbția de nutrienți- un fel de celule cu multă școală.. ale intestinului….rămân doar celulele intestinale tinere, învățăceii, care stau la baza vilozității intestinale. Și care au nevoie de cel puțin 3 săptămâni să preia funcțiile celulelor din vârf  și să crească de la elev în clasa pregătitoare la absolvent de facultate.. Ceea ce se traduce prin afectarea absorbției lichidelor din intestine și stimularea secreției dinspre celulă spre intestin, mecanisme traduse prin  scaune apoase, explozive. În acoperișul celulelor mature se află un echipament enzimatic (mai ales lactaza), care este distrus în întregime, de aceea lactoza rămâne nescindată și declanșează prin efect osmolar o diaree apoasă, care favorizează și mai mult deshidratarea…

Care este atitudinea terapeutică la domiciliu?

Pentru că trăim o perioadă mai dificilă din punct de vedere al accesului la consult medical, o sa încerc să vă conturez prima etapă de terapie în boala diareică a copilului…în multe cazuri este suficientă și copilul se recuperează din boală.

Alimentația este cel mai bun medicament în diareea simplă…de aceea respectarea dietei este cheia succesului.

Prima etapă vizează rehidratarea copilului, care se face  prin săruri  speciale de rehidratare orală (SRO) care conțin un amestec exact de sare, glucoză, potasiu și  bicarbonat, ajutănd la înlocuirea fluidelor organismului.

Într-un episod diareic se pierd, pe lângă apă, și săruri minerale…administrarea exclusivă a apei, fără săruri poate duce la complicații grave, cu scăderea sodiului în sânge, umflarea cu apă a celulei, convulsii, până la deces… Atenție- soluțiile de rehidratare ajută la prevenirea deshidratării, dar nu vor opri diareea.

Există foarte multe preparate de săruri de reechilibrare care se prepară instant…important este să se administrează 5 ml (o linguriță) la interval de 1 - 2 minute, în cantitate de 150 ml/kg în primele 4 ore. SRO se prezintă fie ca plicuri care pot fi dizolvate în 200-250 ml sau 500-1000 ml apă fiartă și răcită sau apă plată sau sub formă de flacoane cu soluții gata de utilizare. Soluțiile resuspendate se păstrează 24 ore la frigider.

 Daca nu avem la dispoziție aceste preparate, se pot pregăti la domiciliu adăugând la 1 litru de apă -  ¾ linguriţă de sare, 1 linguriţă de bicarbonat, 4 linguriţe de glucoză. Pentru fiecare scaun diareic emis în plus se adaugă 50 ml de SRO la sugar şi 100 ml la copilul peste 1 an.

Apoi urmează introducerea alimentației.

Ce e preferabil să mănânce un sugar sub 6 luni?

La copilul alăptat se continuă alăptarea, la copilul alimentat cu lapte praf și cu greutate normală, se introduce o formulă hipolactozată inițial- am discutat despre distrugerea dizaharidazelor, mai ales a lactazei, o enzimă care prelucrează lactoza,, care se acumulează și declanșează prin mecanism de creștere a osmolarității   diaree apoasă.

Părerile sunt împărțite la această vârstă- sunt autori care recomandă imediat introducerea laptelui dinaintea diareei.

Ce e preferabil să mănânce un sugar de la 6 l... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății