Continuând obiceiul început imediat după 1990 de a comemora în fiecare an, pe 1 aprilie, victimele masacrului de la Fântâna Albă – Poiana Varnița (azi Ucraina, la 3 km de granița cu România, în dreptul județului Suceava), părinții Mănăstirii Putna s-au alăturat și anul acesta fraților din nordul Bucovinei în pomenirea românilor căzuți în 1941 pentru credință și neatârnare.

Anul acesta, Slujba de pomenire a avut loc în fața Portalului Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna

”Din cauza restricțiilor impuse de autorități, nu s-a mai putut face deplasarea la locul masacrului, la Fântâna Albă, așa cum obișnuiau în fiecare an părinții mănăstirii, împreună cu unii reprezentanți ai Statului român. Parastasul de pomenire a românilor uciși în mod premeditat, pentru că au dorit să treacă granița nou impusă de Uniunea Sovietică, a avut loc în fața Portalului Memorial Golgota Neamului – „Fântâna Albă” de la Mănăstirea Putna. La parastas au slujit preoți și diaconi ai mănăstirii, fără participarea persoanelor din afara mănăstirii”, au informat reprezentanții Mănăstirii Putna. 

Cuvântul Părintelui Arhimandrit Melchisedec Velnic, starețul Mănăstirii Putna

„Mergând prin satele românești din nordul Bucovinei, am găsit oameni așezați, echilibrați, frumoși sufletește, cu frică de Dumnezeu și cu nădejde într-o dreptate pe care o așteaptă demult. Oare această dreptate va veni cândva? Răspunsul ni-l dă numai Dumnezeu, dar îl putem întrezări și noi. Nu a pierit nici neamul, nici țara, deși am fost de multe ori pe muchie de cuțit și la margine de prăpastie, dar Dumnezeu ne-a ținut de mână și ne-a călăuzit, așa cum simțim și acum mâna călăuzitoare a lui Dumnezeu. Iar noi, românii, am avut mereu nădejde în Maica Domnului, pentru că am simțit-o foarte aproape de sufletul nostru.

Cu pocăință, să cerem iertare pentru cei care s-au așezat la temelia neamului. Așa cum un pom își trage seva prin rădăcinile sale, și rădăcinile se ... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății