Virgil Musta, medicul care cu siguranță nu mai are nevoie de vreo prezentare în acest moment în România, în tonul cu care deja ne-a obișnuit și cu doza de optimism cel mai probabil câștigată din numărul mare de cazuri vindecate vine și ne transmite printr-o postare în mediul online că bătălia cu COVID-19 se câștigă. Nu oricum ci pe două fronturi: ”în primul rând în comunitate și apoi bineînțeles, în modul în care gestionăm situația în spitale”.

Recomandările Doctorului Virgil Musta

”Mergând pe cele două direcții, aș dori în primul rând să readuc în discuție recomandările făcute anterior oamenilor pentru PREVENȚIE, concentrându-le în 2-3 idei esențiale.

1. Pentru prevenirea contaminării pe cale aeriană:

· păstrați distanța socială de peste 2m

· purtați mască

· aerisiți încăperile cât mai des

2. Pentru prevenirea contaminării prin mâini murdare

· NU ATINGEȚI FAȚA (gura, nasul, ochii) CU MÂNA, pentru că numai așa se transmite virusul pe acestă cale. Și pentru că știu că este foarte greu să scăpați de aceste gesturi involuntare, atrageți-vă atenția unul altuia (persoane cunoscute) de fiecare dată când faceți aceste gesturi, chiar până la enervare, până la disperare și poate așa veți reuși să evitați una dintre cele mai importante căi de transmitere .

· spălați-vă de cât mai multe ori pe mâini cu apă și săpun.

· dezinfectați des suprafețele (podele, tălpi pantofi, clanțe, întrerupătoare, telefoane mobile etc).

3. Pentru persoanele din grupele de risc - IZOLARE TOTALĂ!

Acum, aș dori să mă refer și la situația din spitale, pe baza observațiilor și experinței proprii din această perioadă.

În ultimul timp, am observat din păcate o degringoladă totală în multe spitale și instituții medicale, degringoladă pe care eu o pun în special pe seama unei lipse de organizare.

Consider că ar putea fi de ajutor să împărtășesc câte ceva din experiența mea, de altfel cred că acum este foarte importantă deschiderea și comunicarea între spitale.

La spitalul la care lucrez (Spitalul de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara), am reorganizat circuitele funcționale și modul de lucru. Am stabilit protocoale și reguli noi, care să protejeze în primul rând personalul medical, dar și pacienții.

Am împărțit astfel spațiile spitalului în 3 zone:

1. Zona roșie, cu risc mare de contaminare. Este zona unde personalul medical întâlnește pacienții infectați sau potențial infectați. Iar în această etapă a pandemiei, cu transmitere comunitară, FIECARE PACIENT TREBUIE CONSIDERAT CA FIIND POTENȚIAL INFECTAT. Fiecare zonă roșie are la ieșire o zonă de decontaminare.

2. Zona galbenă, cu risc mediu. Este zona unde personalul medical își desfășoară activitatea birocratică sau zonele de trecere dintre zonele roșii, zone unde ocazional te poți întâlni cu un pacient pozitiv pentru un timp scurt sau cu un cadru medical, care din neglijență nu s-a decontaminat după ce a venit din zona roșie.

3. Zona albă, cu risc scăzut de contaminare, în care pacienții nu pot ajunge (zona administrativă, depozit, farmacie, bucătărie etc).

După zonare și stabilirea clară a circuitelor din aceste zone, am stabilit standardul de echipamente cu care fiecare persoană trebuie să fie echipată și nu am făcut diferențe între diferitele categorii de personal medical. TOȚI TREBUIE SĂ BENEFICIEZE DE ACELAȘI STANDARD DE BIOSECURITATE!

Apoi am reorganizat activitatea pe secții, după urmatoarele principii:

· am împărțit personalul în echipe mici, cu un minim de personal, care să poată desfășura activitatea. Aceștia lucrează în ture. Astfel, dacă o persoană dintr-o echipă se contaminează intră în autoizolare doar acea echipă, deci un numar mic de cadre medicale. Echipa respectivă va fi imediat înlocuită de o altă echipă, activitatea în spital va continua în condiții normale.

· scurtarea timpului de activitate în zona roșie și eficientizarea acesteia. Vă dau un exemplu: anterior reorganizarii, medicii intrau la pacienți cu foile de observație pentru a nota evoluția clinică și valorile T, TA, Pulsoximetria etc. Pentru a evita contaminarea foilor de observații, medicii intră acum în saloane cu telefoanele deschise, protejate sub echipamentul de protectie și transmit datele obținute de la pacient unui coleg de afară, prin bluetooth, care notează aceste date în foaia de observație.

· antrenarea echipelor în echiparea și dezechiparea echipamentului de protecție, manevre care reprezintă risc de contaminare a personalului medical.

· identificarea continuă a posibilelor riscuri de contaminare și măsuri punctuale.

· am îmbunătățit comunicarea dintre noi cei din spital. Nu ne este rușine să ne recunoaștem greșelile și lipsurile, tocmai pentru a găsi rapid soluții. Acest lucru a crescut unitatea echipelor și încrederea în noi.

Acestea sunt câteva dintre acțiunile întreprinse la noi, am ținut să le împărtășesc din dorința de a ajuta și pe alții. Ne adaptăm și noi continuu, încercând să facem față cât putem noi de bine la diversele situații ... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății