În Rezervaţia botanică de la Zau de Câmpie din judeţul Mureş, unică în Europa, au început să înflorească bujorii de stepă (Paeonia tenuifolia), însă în acest an farmecul de roşu aprins al florilor va fi putea fi admirat numai pe online, întrucât rezervaţia a fost închisă din cauza pandemiei de coronavirus, informează  Agerpres.

Rezervaţia funcţionează din 1932 şi, deşi a prins inclusiv al Doilea Război Mondial, niciodată nu a fost închisă publicului în ultimii 88 de ani.

Custodele rezervaţiei de la Zau de Câmpie, care este fotograf profesionist, le-a promis celor îndrăgostiţi de bujorul de stepă că va face numeroase fotografii cu florile şi le va posta online, pe pagina de facebook  a rezervaţiei, astfel încât să le aline tuturor dorul.

Despre Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie

Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie înfloresc în perioada aprilie-mai, uneori până în iunie, depinde de temperatură, rămân înfloriţi doar şapte zile, au o înălţime între 10 până la 30 de centimetri şi au florile de culoarea roşu aprins, fapt ce le conferă un farmec unic.

Bujorul de stepă este o plantă extrem de firavă şi din acest motiv a dispărut din Europa: dacă este rupt, bujorul moare în câteva minute.

În fiecare an, în luna iunie, bujorul îşi termină ciclul de înflorire, îşi pregăteşte sămânţa, iar custodele o urmăreşte foarte atent când ajunge la maturitate şi o recoltează când aceasta are o culoare maronie spre negru.

Procesul de înmulţire a florilor, studiat îndelung de primul custode al rezervaţiei, Marcu Sâncrăianu, prevede că secretul este recoltarea seminţei, care nu trebuie recoltată nici prea devreme, nici prea târziu, iar de la plantare până la înflorirea bujorului este o perioadă extrem de lungă, cuprinsă între 7 şi 14 ani, în funcţie de altitudinea la care e plantată. Dacă sămânţa nu este recoltată la momentul oportun, bujorul aruncă sămânţa din capsulele în care o ţine şi nu mai poate fi recoltată.

Rezervaţia mureşeană de bujori de stepă, situată la 5 kilometri de centrul comunei Zau de Câmpie, a fost înfiinţată în 1932 de academicianul Alexandru Borza, considerat fondatorul şcolii româneşti de botanică, iar suprafaţa iniţială era de 2,5 hectare.

Persoana care a salvat bujorul de stepă de la dispariţie şi a extins suprafaţa rezervaţiei la 3,5 hectare, în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, este regretatul Marcu Sâncrăianu, din Zau de Câmpie.

Rezervaţia de bujori de stepă de la Zau de Câmpie a fost dezvoltată datorită efortului de peste 60 de ani depus de Marcu Sâncrăianu, care i-a îngrijit până la vârsta de 91 de ani, continuat de ucenicul acestuia, Octavian Călugăr, din 2008 până în luna septembrie 2017, când a fost răpus de o boală de inimă, iar din 2017, custode onorific a devenit Ciprian Cenan.

Rezervaţia de la Zau de Câmpie are două loturi: lotul A, declarat grădină botanică, în 1932, şi lotul B, cu supra... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății