Ziua Forţelor Terestre este sărbătorită la 23 aprilie, zi în care creştinii Îl prăznuiesc pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă, patronul spiritual şi ocrotitorul acestei categorii de forţe ale armatei.

Reprezentat în iconografie călare pe un cal şi străpungând cu suliţa un balaur, Sfântul Gheorghe a rămas peste veacuri ca model de curaj în lupta cu diavolul. Icoana Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruinţă care se lupta cu balaurii, era pictată sau cusută pe steagurile de luptă ale lui Ştefan cel Mare, Sfântul Gheorghe fiind ocrotitorul armatei domnului moldovean. Un astfel de exemplu este Steagul Sfântului Ştefan cel Mare, unul dintre cele mai valoroase obiecte istorice şi liturgice păstrate până în zilele noastre. Acesta îl înfăţişează, pe o parte, pe Sfântul Mare Mucenic Gheorghe, ocrotitorul soldaţilor şi al armatei, şezând pe un tron domnesc şi având la picioare un balaur cu trei capete. Deasupra, se află doi îngeri ai Domnului, care ţin în mâini o sabie şi o coroană, încununându-l, astfel, pe sfânt cu o cunună mucenicească veşnică.

Sfântul Mare Mucenic Gheorghe a rămas astfel patronul spiritual şi ocrotitorul Forţelor Terestre. Armata de uscat reuneşte armele şi specialităţile care au compus-o şi care o compun dintotdeauna: infanteria, vânătorii de munte, tancurile, artileria, geniul, apărarea NBC etc, potrivit "Calendarului Tradiţiilor Militare" (2010). Bazele moderne ale Forţelor Terestre datează din cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, ca urmare a Revoluţiei de la 1848, a întemeierii statului român modern prin Unirea de la 1859 şi a înfăptuirii politicii militare a lui Alexandru Ioan Cuza, principalele arme şi specialităţi componente existând încă din anii 1859-1860. În prezent, Forţele Terestre reprezintă o componentă importantă a securităţii României, având capacitatea de a acţiona în toată gama operaţiunilor militare.

Anul acesta, în contextul epidemiologic actual şi în urma decretării stării de urgenţă pe teritoriul României, militarii români participă la acţiuni de prevenire a răspândirii noului coronavirus. Prin regulile stabilite de cadrul legislativ (OUG 1/1999, cu modificările şi completările ulterioare), coordonarea la nivel naţional a tuturor acţiunilor circumscrise implementării măsurilor stabilite prin decretul de instituire a stării de urgenţă revine Ministerului Afacerilor Interne. Ministerul Apărării Naţionale are rol de sprijin şi au fost luate toate măsurile pentru asigurarea forţelor şi mijloacelor MApN în situaţiile în care va fi necesară alocarea lor, pe tipurile de misiuni pentru care vor exista solicitări, militarii fiind pregătiţi să sprijine autorităţile în zonele unde va fi necesară intervenţia armatei, se arată într-un comunicat de presă al MApN din luna martie 2020.

Astfel, de la începutul aplicării măsurilor pentru limitarea răspândirii COVID-19 până în prezent, MApN a sprijinit autorităţile centrale şi locale printr-un număr important de misiuni, atât în Bucureşti cât şi în restul ţării, care au inclus: instalarea spitalului de campanie ROL 2 de la Institutul Naţional de Gerontologie şi Geriatrie "Ana Aslan"; instalarea unor corturi pentru organizarea fluxurilor de triaj epidemiologic în spitalele militare şi civile din ţară; misiuni de transport aerian a unor echipamente de protecţie medicală; misiuni de evacuare aeriană a unor cetăţeni români din străinătate; suplimentarea echipelor medicale pentru triajul epidemiologic în puncte de trecere a frontierei şi aeroporturi; întărirea prezenţei şi asigurarea fluidizării traficului la punctele de trecere a frontierei; patrulare şi sprijinire... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății