Sper că ați avut o săptămână plină cu soare și zâmbet. Mergeți mai departe cu Lumina Învierii, dar nu uitați: fiți precauți… greul nu a trecut!

Astăzi vom aborda 2 aspecte de patologie legate de consumul de lapte, frecvent și firesc  confundate între ele - intoleranța la lactoză și alergia la proteinele laptelui de vacă.

Toți ne aducem aminte de perioada lactată și albă  din primii ani ai copilăriei noastre, de gustul miraculos al laptelui de vacă proaspăt muls, atunci când nu plăteam tributul industrializării și procesării alimentelor și al introducerii conservanților, coloranților, stabilizatorilor, aditivilor, potențiatorilor de arome,   când numărul de alergii era redus.

Laptele de vacă era principalul aliment al sugarilor nealăptați, în a cărui compoziție glucidul sau zaharul princeps a rămas lactoza. Cele mai importante proteine ale laptelui de vacă sunt: cazeina, beta-lactoglobulina și alfa-lactalbumina, care își păstrează potențialul alergenic și după fierbere, procesare la temperatură foarte înaltă sau pasteurizare.

Lactoza, dar și proteinele laptelui de vacă  se găsesc și în formulele de lapte praf.

Intoleranța la lactoză semnifică lipsa unei enzime numită lactază, care intervine în  scindarea lactozei în glucoză și galactoză. Nu implică acțiunea sistemului imun.

Cauzele deficitului de lactază sunt:

1.Congenitală – absența enzimei la naștere

2.Primară – diminuarea predeterminată genetic a activității la o anumită vârstă

3.Secundară - apare după infecții digestive cu Rotavirus, bacterii, parazitoze, intoleranță la gluten..etc. Vă mai aduceți aminte despre modul în care virusul distruge flora intestinală și celulele mature din intestin… copilul meu are diaree…

Absența sau nivelul scăzut al enzimei au drept consecință directă eșecul digerării lactozei, care,  fiind neabsorbită, atrage apa în interiorul intestinului. De asemenea, sub acțiunea florei intestinale, se produce conversia lactozei în acid lactic. Rezultatul? Eliminarea de scaune apoase, frecvente, acide, emisie de gaze, abdomen destins de volum, dureri abdominale… acestea fiind și principalele manifestări clinice.

Tratamentul constă în:

•administrarea  la sugari de formule de lapte praf fără lactoză sau cu un conținut scăzut de dizaharid… le denumim delactozate sau hipolactozate. 

•deprivarea de alimentele care conțin lactoză… pentru copiii mai mari.

Alimentele care conțin lactoza sunt numeroase: orice lapte de origine animală si derivatele lactate, lucru care este logic… dar  citiți câte din preparatele agreate de copii conțin lactoză….mezeluri preambalate, supe la plic si sosuri, făina și produsele de patiserie- prajituri, torturi, înghețata, ciocolata, cerealele pentru micul dejun, clătitele, îndulcitorii… dar și pentru iubitorii de fast-food, ketchup, muștar, maioneza… de aceea regimul fără lactoză este un calvar pentru copiii mai mari, fiindu-le interzise toate bunătățile din „paradisul culinar”.

De asemenea, vă sugerez să verificați etichetele compoziției produselor pentru că lactoza se poate ascunde sub anumite denumiri- lactoser, zer, unt, lapte. E bine de știut că acidul lactic, lactatul de sodiu, untul de cacao nu conțin lactoză.

Unele medicamente au o cantitate mică de lactoză, deci, înainte de a-i administra copilului un tratament nou, cereți sfatul medicului prescriptor.

O alimentație de lungă durată fără lactoză poate antrena un deficit nutrițional, de multe ori fiind necesară introducerea  unor substituente de enzimă -lactaza-sub formă de picături, prafuri sau tablete, care ameliorează digestia. Există astăzi o multitudine de astfel de preparate- Colief, Lactaid, Lactase, etc.

Din fericire, majoritatea copiilor prezintă forma secundară de intoleranță la lactoză…care se remite după o perioadă de timp… așa că privațiunile alimentare sunt temporare…cu reintroducerea treptată a laptelui și produselor în dieta copilului.

Pe de altă parte, Alergia la proteinele din laptele de vacă (APLV)  afectează aproximativ 2-3 până la 6 % dintre sugari și  este cea mai frecventă alergie alimentară la vârsta mică. 

Proteinele laptelui de vacă sunt recunoscute ca străine și periculoase   de către sistemul de apărare al organismului ceea ce inițiază un răspuns imun, cu producerea de anticorpi. Întâlnirea anticorpilor cu proteinele laptelui de vacă declanșează  eliberarea unor substanțe mediatori din care cea mai cunoscută este histamina…, responsabile de manifestările bolii. Vă mai aduceți aminte de urticaria acută la copil? 

În funcție de perioada care trece de la ingerarea laptelui și până la apariția primelor simptome, s-au identificat 2 tipuri majore de reacții:

•Imediate- care apar din primele minute până la 3 ore de la ingestie, fiind mediate de anticorpii alergiei- Imunoglobulinele E

•Întârziate- care se declanșează mai tardiv, la peste  2 ore până la 7 zile, prin sistemul imun celular, simptomatologia fiind de multe ori greu de legat de alimentul incriminat.

Manifestările imediate implică:

•La nivel tegumentar- urticarie acută, angioedem

•La nivelul ochilor- prurit, lăcrimare

•La nivel respirator- respirație șuierătoare, tuse, strănut, rinoreee

•La nivelul aparatului digestiv- vărsături, greață, diaree, dureri abdominale

•Șoc anafilactic...în rare cazuri... vă mai aduceți aminte de  șocul anafilactic la copil?

Manifestările tardive sunt reprezentate:

•La nivel tegumentar- de  eczemă, dermatită atopică, eritem de scutec

•La nivel respirator- wheezing recurent, tuse rebelă la terapie, rinită alergică

•La nivelul aparatului digestiv-  reflux gastroesofagian, vărsături alimentare, scaune diareice cu mucus sau striuri sangvinolente, scaune verzui,  abdomen destins de volum, meteorizat,  colici abdominale. Constipația reprezintă în ultimii ani un simptom frecvent  la copiii cu APLV.

•Anemie asociată

•Scădere în greutate

La indicația medicului specialist alergolog se pot efectua anumite teste:

•Eozinofilele din sânge- titrul normal nu exclude  alergia

•Imunoglobulinele E specifice la proteinele laptelui de vacă - creșterea lor identifică sensibilizarea la antigen, nu alergia

•Imunoglobulinele G specifice la proteinele laptelui de vacă... discutabile, neacceptate de școlile de alergologie- legate de formele întârziate de alergie

•Skin Prick Test (Teste prin înțepătură)- determină sensibilizarea, nu alergia

•Testele patch- prin aplicare directă pe tegument a alergenilor   și menținerea timp de 48-72 de ore- utile în formele întârziate

•Testul de provocare orală- care este testul definitoriu în diagnosticul APLV de tip imediat. După 4 săptămâni de excludere a laptelui de vacă și derivaților, se introduc progresiv mici cantități de lapte, sub supraveghere medicală...reapariția simptomelor după reintroducerea laptelui confirmă diagnosticul de APLV.

Tratament

•Dacă sugarul este alimentat natural, dieta de excludere se aplică mamei care v... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății