”De foarte multe ori căutăm lumina de la capătul tunelului și uităm să privim în spate, unde totul este luminat. Au fost oameni de seamă în aceste locuri care au făcut lumină pe unde au trecut. Pilduitore trebuie să fie viața și faptele lor pentru noi”, spune profesorul Cristian Stoica, în încercarea de a evoca personalitatea academicianului Corneliu Micloși din Podgoria Aradului. 

Spre Podgoria Aradului

Odinioară prin localitățile din Podogoria Aradului circula spre Arad Săgeata verde. Acum tramvaiele circulă de la Arad până la Ghioroc.   Linia care unea în trecut  Ghiorocul  de Pâncota și Ghiorocul de Radna  în lungime totală de 36 de km, acum nu mai există.  Celebrele ,,Săgeți verzi” pot fi văzute în muzeul de la Ghioroc și în unele   zile de sărbătoare pe linia ce încă unește Aradul de Ghioroc.

La destinație

Urc liniștit treaptă cu treptă pe aleea îngustă până ajung în mijlocul cimitirului din dealul Bisericii. Viața întreagă este de fapt   un urcuș, îmi spun în gând. Cimitirul e îngrijit, cei de aici, după cum se vede nu și-au uitat străbunii. De unde mă aflu, se vede întreaga localitate.  Casele parcă sunt desenate pe un fundal verde, de un pictor talentat. Se văd viile,  pădurile și biserica Covăsânțului. 

Un turn văduvit de cupola lui străpunge cerul de câteva sute de ani. 

Actualul turn clopotniță rămas în picioare sfidând parcă timpul și vremurile a fost construit în stil gotic datând din perioada secolelor   XIV-XV. 

Rădăcini adânci

Petru Micloși a fost preot în Covăsânț din 1850 până în anul 1866. Fiul său Ioan va ajunge preot două decenii mai târziu tot la Covăsânț. Va rămâne preot aici până la moarte.

În familia preotului Ioan Micloși se va naște la 5 martie 1887 Corneliu cel care  datorită activității sale va ajunge membru al Academiei Române.

 Am mers la Covăsânț în cimitirul comunei unde sunt înmormântați părinții academicianului Micloși, surorile sale Hortensia și Livia și bunicul patern Petru. Mama academicianului a trăit 101 ani.

Studiile

Clasele primare le va urma în localitatea natală la școala care astăzi îi poartă numele. Corneliu  Micloși va fi student al Facultății de Electrotehnică de la Karlsruhe. Își va continua studiile la Facultatea de Mecanică a Universității din Budapesta unde va obține diploma de inginer mecanic în anul 1909, trei ani mai târziu va obține titlul de doctor în științe tehnice. În perioada în care și-a pregătit teza de doctorat va funcționa ca asistent universitar al Facultății de Mecanică din Budapesta.

În anul 1919 va obține la Universiatea Tehnică din Budapesta în urma susținerii lucrării de abilitare gradul didactic de docent.

La Budapesta a mai lucrat și la fabrica de cabluri ,,Siemens”.

29 de ani

Actul istoric de la 1 Decembrie 1918 îl determină să părăsească Budapesta pentru a se alătura eforturilor de consolidare a României Mari. Face acest pas cu toate că la Budapesta era socotit a fi succesorul profesorului A. Rejtő șeful catedrei de tehnologie mecanică de la Facultatea de Mecanică. 

A lucrat timp de 1 an din 1919 până în 1920 la Depoul de Locomotive Arad.

 Timp de 29 de ani, din 1920, a fost director al ,,Intreprinderilor electromecanice din Timișoara″. Aceasta reunea atât uzina electrică a orașului cât și partea de transport în comun cu tramvaie. 

Acesta  a locuit într-o modestă locuință de serviciu.Micloși a fost cel care a inițiat înfințarea liniilor de troleibuze acolo unde nu puteau fi montate linii de tramvai.

Cercetări și împliniri

Corneliu Micloși a colaborat ... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății