Bună să vă fie Inima! Sper că ați avut o săptămână liniștită și cu bună dispoziție, intrând cu speranță în luna lui Cuptor, în miezul fierbinte al verii.

Tema de azi abordează o afecțiune provocatoare prin incidența ei din ultimii ani - este vorba despre dermatita atopică la copil. Unul din cinci copii se confruntă cu disconfortul acestui tip de patologie, cu evoluție ondulantă și chinuitoare pentru micul pacient, dar și pentru familie. 

Este o afecțiune la granița de interes a trei specialități - alergologie, dermatologie și pediatrie și de aceea ne permitem să discutăm această temă dinspre versantul pediatric.

Ce este dermatita atopică?

Este cea mai frecventă afecțiune cronică cutanată a copilului. Sufixul „ită”  din dermatită se referă la inflamația pielii, iar atopie reprezintă predispoziția programată genetic de a dezvolta alergii.

Frecvența este în creștere în ultimii ani. Categoria de vârstă cea mai afectată este cea de 2 luni-5 ani, peste jumătate din cazuri debutând la sugar. Mai mult de trei pătrimi dintre copiii afectați prezintă remisia afecțiunii în perioada adolescenței. Cazurile care apar după vârsta de 5 ani asociază alte afecțiuni alergologice de la conjunctivită la rinită alergică, astm sau alergii alimentare. 

Care sunt cauzele?

D.A. este o boală multifactorială în care sunt incriminați, grosier, doi factori:

1.Ereditatea. Prezența unor boli alergice la ambii părinți face ca descendenții să aibă un risc de 80% de a face boala.  Substratul dermatitei îl reprezintă alterarea funcției de protecție a pielii, prin modificări structurale din care cea mai importantă este deficitul de filagrină.

În condiții normale, epidermul protejează mediul intern de invazia factorilor alergici și iritanți din mediu, împiedicând  pierderea excesivă de apă prin piele.

Care este scenariul în dermatita atopică?- deficit de filagrină- tulburări de hidratare și troficitate ale pielii- piele aspră- prurit- grataj- suprainfecții, iritabilitate, calitatea vieții scăzută,  terapii multiple, numeroși medici, păreri medicale diferite (uneori contradictorii), leacuri băbești, disperare, resemnare.

2.Factorii agravanți

•Factorii alimentari – laptele de vacă, ouăle, alunele, arahidele, nucile, soia, grâul, peştele, fructele de mare, fructele de pădure, ciocolata, căpșunile

•Factorii infecțioși - Staphylococcus aureus, Malassezia  şi virusul herpes simplex.

•Fumatul pasiv

•Poluarea

•Factorii de contact- cu aeroalergeni de exterior - polen, praf   sau de interior- mucegai, acarieni, păr de animale  sau substanțe de curățare pe bază de clor, detergenți, parfumuri, săpunuri dure, hainele de lână și țesături sintetice, produse de curățare a hainelor.

3.Factori fizici: umiditatea, temperaturi extreme

Altele:

•Spălatul excesiv prin distrugerea filmului protector de la suprafața pielii

•Nivel socio-economic crescut…da… crescut, pentru că supraprotecția și igiena excesivă în primele luni sunt corelate cu apariția D.A.

•Primul născut față de următorii- copiii cu frați mai mari sunt antrenați prin prezența unei flore saprofite variate, riscul fiind mai scăzut

•Conținutul crescut de carbonat de calciu în apă menajeră- apa dură

•Excesul ponderal

•Arsurile solare 

•Stresul emotional

•Transpirația excesivă

Cum se manifestă clinic?

Aspectul este neplăcut vizual, exprimat sub formă de pete roșii, acoperite sau nu cu vezicule, cu topografie diferită în funcție de vârstă. Primează aspectul uscat al pielii, cu leziuni de grataj (după scărpinat) pentru că leziunile sunt pruriginoase (dau mâncărimi), existând riscul de suprainfecție.

Se identifică 3 forme:

•Forma infantilă este   apanajul vârstei 2 luni-2 ani- leziuni localizate, uneori cu cruste,  la  nivelul frunții, obrajilor și pomeților, pe scalp sau în regiunea retroauriculară, uneori cot sau genunchi sau în zona din spatele genunchiului- spațiul popliteu. Atenție – zona de scutec este cruțată de obicei.

•Forma copilăriei- între de 2 si 12 ani,  caracterizată prin papule uscate pe fond de roșeață și îngroșarea pielii- lichenificare. Pielea uscată, care se descuamează conferă un aspect solzos. Leziunile apar cu precădere la nivelul coatelor, genunchilor, gleznelor, gât și față, cu afectarea pleopelor și regiunii periorbitare. Pruritul este persistent și chinuitor, uneori tabloul asociind și elemente de rinită alergică, astm bronșic și alergii alimentare.

•Forma adolescentului sau a adultului  afectează pleoapele și regiunea periorală, dar și coatele și genunchii. Leziunile apar ca niște pete uscate, rosii, care se descuamează și lasă fisuri. Asociază frecvent alte afecțiuni alergologice. 

Formele acute se caracterizează prin prurit intens și leziuni eritematoase-roșii, iar cele cronice prin  îngroșarea pielii și fisuri. 

Tratamentul  vizează măsuri de hidratare constantă a pielii și protejarea de agresiuni suplimentare care ar putea accentua hiperreactivitatea și sensibilizarea tegumentelor.

Planul de terapie este întotdeauna personalizat, în funcție de vârstă, alergii alimentare, comorbidități, posibile suprainfecții. Nu există reguli de aur, ci reguli care se schimbă în timp, anumite remedii considerate benefice, pot deveni ineficiente după o perioadă.

Măsuri terapeutice:

•Ameliorarea pruritului se poate realiza prin aplicarea de comprese cu apă termală -hidratarea este prima linie de terapie.

•Spălarea pielii se va face cu produse dermatocosmetice speciale, verificate și testate dermatologic, lipsite de detergenți, conservanți sau parfumuri.

•Uscarea se face prin tamponare blândă, nu prin fricționare sau ștergere, prin folosirea unui prosop moale.

•Emolientele vor fi aplicate imediat după baie, texturile fiind diferite în funcție de faza acută/cronică a bolii.

•În fazele acute ale bolii, se pot introduce anumite preparate medicamentoase cu corticosteroizi sau inhibitori de calcineurină,  doar la indicația medicului.

•Controlul nivelului vitaminei D și corectarea deficitului are efect benefic. Vitamina D ameliorează funcția de barieră a pielii, reduce necesarul de corticosteroizi și crește funcția antimicrobiană a pielii. 

•S-a dovedit ca administrarea perinatala a tulpinei GG de Lactobacillus rhamnosus reduce incidența dermatitei atopice la copiii cu risc în primii doi ani de viață.

•Adăugarea unor probiotice reduce expresia clinică a bolii în anumite cazuri.

•Dieta este foarte importantă în această afecțiune pentru că alergiile alimentare  IgE și non IgE mediate întrețin afecțiunea. Unii alergeni alimentari pot declanșa exacerbări fie imediate, mediate prin IgE. Vă mai amintiți imunoglobulina alergiei,  Stimularea Imunității la copil.

În acest caz simptomele reapar la 30 de minute-3 ore, dar dacă alergia alimentară este întârziată, primele semnele apar la ore până la zile. Consider că se poate începe cu o dietă oligoantigenică, cu un număr minim de alergeni alimentari, ulterior cu reintroducerea la 3 zile a unui aliment nou. Dacă un aliment determină apariția sau accentuarea simptomelor, va fi exclus din dietă. În ceea ce privește diversificarea la sugari, se preferă actual ca alimentele considerate alergenice să fie introduse între 4 și 6 luni, pentru a antrena toleranța organismului, o abordare radicală, total diferită de cea anterioară care considera că introducerea tardivă, după ... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății