Arhiepiscopia Aradului reacționează față de lansarea în spațiul arădean a cărții ”Bunavestire Delicioasă. Ocolul pandemiei în 33 de cânturi”, anunțată astăzi de Centrul Cultural Județean printr-un comunciat de presă. 

Un comunicat în care se specifică, printre altele, că ”Imaginea care apare pe coperta cărții „Bunavestire Delicioasă. Ocolul pandemiei în 33 de cânturi” este realizată de actorul orădean Richard Balint. Pictura a fost creată în aceeași perioadă de restricții pandemice și sintetizează vizual o parte dintre temele abordate în cele 33 de cânturi. 

Tabloul, denumit „creștinism” descrie sclavia liber exprimată a celor care aderă la ortodoxie, a celor care iubesc lanțurile cu care se leagă de preoți și biserici în timp ce au impresia că îl caută pe Dumnezeu. Dar Dumnezeu nu stă nici în preoți, nici în biserici. Biblia cu coperți grele, de aur, este o pereche de aripi care doar îți dau iluzia că ai putea să zbori și care este folosită de preoți ca să te lege și mai bine de ei.” 

Ca reacție față de cele mai sus, Arhiepiscopia Aradului a emis un comunicat de presă pe care îl redăm integral: 

Comunicatul de presă al Arhiepiscopiei Aradului

Cartea Bunavestire Delicioasă. Ocolul pandemiei în 33 de cânturi, nu doar că pune în scenă prejudecăţi şi incapacităţi de a înţelege creştinismul în esenţa şi manifestările lui, ci ocoleşte subiectivist şi neprofesionist principiile metodologice ale rigorii cărturăreşti atunci când lansează idei, judecăţi şi percepţii cu privire la ceea ce înseamnă Creştinismul şi Biserica Ortodoxă.

Prezentarea cărţii este nu doar reductivă şi inadecvată la evaluarea şi chiar critica creştinismului – care au mai fost profesate în istoria recentă – ci şi contradictorie cu privire la Dumnezeu, Biserică, Biblie, libertate creştină înţeleasă ca sclavie.  

Sclavia liber exprimată este o percepţie distorsionată, trecută prin propria lentilă spartă şi deconectată de la adevărul firii, în care participarea la viaţa dumnezeiască în Biserică reprezintă adevărata înălţare şi realizare netrecătoare a omului. Dumnezeu, Biserica, Evanghelia nu robesc – decât numai într-o logică strâmbă, o logică robită – ci eliberează pe om de condiţionările lumii, redându-i de fapt autentica identitate. Şi aici nu este un joc al conceptelor, ci o realitate experimentală ce ţine de viaţa concretă a omului. Demonstraţia ar putea continua, la fel cum poate continua şi deconstrucţia unei asemenea cărţi, robită unei logici ideologizante şi unor concluzii prefabricate. Pentru a nu cădea în aceeaşi robie a jocului secund descoperit în conceptul unei asemenea cărţi, opinia publică trebuie să cunoască obiectivitatea faptelo... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății