Pe rafturile secției Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol” din Arad se află o carte micuță și modestă alături de multe alte cărți. Cărticica, cu coperte de carton cândva de culoare aurie, se numește  „A régi Orod vagy-is o mostani Aradnak dólgai“ (Problemele Aradului, adică ale vechiului Orod) și a fost scrisă de Perecsényi Nagy Laszló, apoi publicată la Oradea în tipografia Tichy János în anul 1814. 

Culoarea aurie, vizibilă doar pe versoul coperții, trădează dorința celui care a publicat lucrarea de a-i conferi prețiozitate nu numai prin conținut, ci și prin aspect. 

„Valoarea   acestei cărți, mai ales pentru arădeni, constă în faptul că este prima monografie tipărită a comitatului Arad. Prima monografie a fost scrisă de Bél Mátyás (variante de nume: Matthias Bel; Matej Bel; Matthias Belius; 1684 – august 29, 1749)  în 1728 și se află la Arhiepiscopia  romano-catolică din Esztergom (Ungaria) sub formă de copie a manuscrisului, după cum aflăm dintr-un articol al istoricului arădean Kovách Géza, dar poate ar fi indicată și consultarea Catalogului manuscriselor lui Bél Mátyás apărut în 1984 la Budapesta”, a precizat Tokács-Máthé Mónika, bibliotecară la Secția Colecții Speciale a Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol“ Arad. 

Următoarea încercare de a scrie o monografie a comitatului îi aparține lui Peretsenyi (sau Perecsényi) Nagy Laszló (1771-1827-Ineu), care scrie în 1805, la Almaș (județul  Arad) monografia Aradului (170 pagini manuscrise). Lucrarea terminată își aștepta editorul, dar susținerea financiară necesară a fost refuzată de prefectul de atunci al comitatului, Wenckheim József. Astfel, în anul 1807 Perecsényi Nagy Laszló depune manuscrisul la Muzeul Național din Budapesta. „Prin neglijarea sănătății și a propriului trai și datorită perseverenței sale, autorul reușește să publice în 1814 la Oradea, probabil pe cheltuiala proprie, un rezumat de 76 de pagini al lucrării.  Această publicație prețioasă pentru arădeni se găsește astăzi în biblioteca noastră. Este un format mic de 18×11 cm care începe cu o dedicație pentru edilii orașului Arad și cu prefața autorului. Din prefața scrisă într-o maghiară arhaică rezultă că autorul dorește să prezinte  Orod-ul vechi (istoria, geografia și originea numelui) precum și personalitățile importante de-a lungul istoriei, date despre cetățile, bisericile, școlile, apele, inundațiile și vinurile județului. Cartea este compusă din 32 de paragrafe cu descrieri succinte tocmai pentru că publicația este un extras“, punctează Adriana Czibula, bibliotecară la Secția Colecții Speciale. Primele paragrafe descriu posibilele variante etimologice ale toponimelor Arad și Orod precum și originea celor cinci movile din Glogovăț   (Vladimirescu). În următoarele paragrafe, în ordine cronologică (începând din sec. XIII), autorul amintește personalitățile istorice și contemporane ale comitatului, domeniile lor precum și localitățile comitatului. Acordă atenție domeniilor eparhiale și parohiale din comitat și trece în revistă mitropoliții ortodocși sârbi. Aduce omagii episcopului ortodox Pavel Avacumovici (1786-1815). Ultimele paragrafe sunt destinate podgoriilor cu denumirea soiurilor de struguri și denumirea vinurilor specifice zonelor. Un paragraf este destinat Mureșului și transportului de sare pe acesta.

Veduta de mici dimensiuni de la pagina 7 reprezintă un peisaj  în centrul căruia se află un turn. Paginile sunt numerotate până la 76, majoritatea conținând note de subsol prin care autorul dezvoltă, explică sau ne trimite la surse suplimentare. Ornamentația cărții (vigneta de frontispiciu, vigneta tipografică) este minimală, demonstrându-ne modestia financiară a editorului. Proprietarul exemplarului nostru a intervenit cu corecturi în cerneală neagră peste cuvintele g... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății