”Deşteaptă-te, române!” a fost, încă de la apariția sa, un cântec apropiat românilor de rând, şi nu numai. Ziua Imnului Național ste sărbătorită an de an la 29 iulie, dată la care, în anul 1848, ”'Deşteaptă-te române!'” a fost cântat pentru prima dată oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.

Iată zece lucruri bine de știut despre ”Deşteaptă-te, române!”:

1. A fost compus în contextul Revoluţiei de la 1848. Poetul Andrei Mureşanu (1816-1863) se afla pe atunci la Braşov în calitate de profesor la Colegiul Latino-German din localitate, dar era şi redactor la suplimentul literar ”Foaie pentru minte, inimă şi literature”, ce aparţinea periodicului românesc ”Gazeta Transilvaniei”. Lui Mureşanu îi va reveni misiunea compunerii unui cântec de luptă, care să mobilizeze masele, alături de proclamaţiile şi declaraţiile din presă din acele momente. 

2. Poezia a fost publicată ulterior în numărul 25 al revistei ”Foaie pentru minte, inimă şi literature”, la 21 iunie 1948, Sub titlul ”Răsunet”.

3. După ce versurile au fost puse pe hârtie s-a ridicat problema identificării unui cântec adecvat acestora, menit să pună şi mai bine stihurile în valoare şi să le facă mai uşor de reţinut. Este o întreagă controversă cu privire la autorul de drept al melodiei. Sunt cunoscute trei ipoteze:  Unele mărturii vorbesc de Andrei Mureşanu, părintele versurilor, ca fiind şi autorul melodiei. George Ucenescu, compozitor ucenic al lui Pann, susţinea că el a fost cel care i-ar fi intonat-o, printre altele, la cererea poetului, care căuta o melodie potrivită pentru versurile sale, şi deci el ar fi ”autorul moral” al melodiei. Cântecul religios ”Din sânul maicii mele” se pare c-ar sta la originea melodiei actualului imn de stat al României.  O teorie des uzitată şi încetăţenită în rândul opiniei publice româneşti îl desemnează pe Anton Pann, celebrul culegător şi profesor de muzică veche, ca fiind autorul melodiei. 

4. Venirea comuniştilor la putere în România aduce acest simbol vechi al libertăţii românilor în postura ingrată de cântec interzis, deoarece, în condiţiile eliberării aduse de armatele sovietice, deşteptarea clamată de Mureşanu devenea impropie, aducând mai degrabă aminte de libertatea pierdută, decât de cea câştigată. Odată cu abdicarea forțată a Regelui Mihai, la 30 decembrie 1947, şi alte marşuri şi cântece patriotice au fost interzise. 

5. O dată cu Revoluţia din 1989, ”Deşteaptă-te, române!” a devenit adevăratul imn naţional al ţării noastre, înlocuind vechiul ”Trei culori”. Imnul este consacrat prin Constituţia din 1991. 

6. Simbolisti... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății