”Veniți, toți credincioșii, să lăudăm pe Sfântul Gheorghe Pelerinul care, prin viața lui minunată, a veselit pe îngeri și a chemat pe oameni la duhovnicească viețuire; că acesta, sporind cu râvnă fierbinte darul de a-L căuta și mărturisi pe Dumnezeu, în călătorii, în biserici și în sfinte nevoințe, s-a făcut izvor de bucurie și mijlocitor pentru cei ce cântă: Bucură-te, Sfinte Gheorghe, fericit pelerin al lui Hristos!” – citim în chiar primul condac al Acatistului Sfântului Gheorghe Pelerinul.

Canonizat de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române în 5 octombrie 2017, Sfântul Gheorghe Pelerinul avea să fie proclamat ca Sfânt chiar în ziua de Buna Vestire a Anului Centenar.

Gheorghe Lazăr, viitorul Sfânt Gheorghe Pelerinul, s-a născut în anul 1846, în Șugag (astăzi în județul Alba) din părinți binecredincioși, pe vremea când Transilvania făcea parte din Imperiul Habsburgic.

S-a căsătorit la vârsta de 24 ani şi a fost binecuvântat de Dumnezeu cu cinci copii. A dus o viaţă creştinească aleasă, în muncă cinstită, în rugăciune, post şi milostenie.

În anul 1884 s-a dus să se închine la Mormântul Domnului şi a rămas la mănăstirile din pustiul Iordanului şi al Sinaiului peste un an de zile. Apoi, după ce s-a nevoit un an şi jumătate în Muntele Athos s-a întors în ţară. A mai trăit câţiva ani în familie, şi-a pus copiii în rânduială, iar în anul 1890 s-a retras ca pelerin spre mănăstirile Moldovei.

Pustnicul din clopotnița lui Ștefan cel Mare

Gheorghe Lazăr se stabileşte definitiv în oraşul Piatra Neamţ şi se nevoieşte ca un adevărat sihastru în clopotniţa lui Ştefan cel Mare din mijlocul oraşului timp de 26 de ani, până la obştescul său sfârşit. Aici se ostenea singur, în smerenie și osteneală, în post şi rugăciune, vară şi iarnă, fără foc, fără pat, fără două haine, fără încălţăminte în picioare, propovăduitor prin viață și cuvânt,pentru care a fost hărăzit de Dumnezeu cu bogat har, prin care a săvârșit minuni și vindecări, atât în vremea vieții pământești, cât și după moarte, fiind cinstit de credincioși.

Mutarea la cele veșnice

 „O să mor când s-or tulbura popoarele și, la moartea mea, va fi sărbătoare și vor trage clopotele din țară” – au fost cuvintele prin care Sfântul Gheorghe Pelerinul și-a proorocit sfârșitul.

Aceste cuvinte s-au... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății