La 139 de ani de la nașterea lui George Enescu și după 7 ani de la semnalarea situației de urgență în care se afla Casa de la Mihăileni, șantierul de restaurare s-a încheiat, iar casa a fost inaugurată pe 19 august cu un recital de pian al pianistei Raluca Știrbăț – concert dedicat susținătorilor acestui proiect și memoriei lui George Enescu.

Pianul a aparţinut lui Mircea Vulcănescu și este o donație cu trasabilitate în acte. Instrumentul, un Bösendorfer din 1928, a fost recondiționat la București și cântat, de-a lungul timpului, printre alții, de Dinu Lipatti şi Johnny Răducanu.

Pianista Raluca Ştirbăţ, președinta Societăţii Internaţionale „George Enescu” din Viena, a semnalat în 2013 situația dezastruoasă în care se afla casa mamei compozitorului, Maria Cosmovici, și a depus eforturile pentru a fi clasată ca monument istoric în noiembrie 2014 (cod LMI BT-IV-m-B-21063). Ulterior, Ordinul Arhitecților din România (filialele București și Nord-Est) și Fundația Remember Enescu, al cărei președinte este violonistul Alexandru Tomescu, s-au solidarizat pentru a salva responsabil un reper de importanță majoră pentru identitatea națională și patrimonial cultural european.

Proiectul de salvare a Casei Enescu din Mihăileni a pornit şi continuă ca un efort comun, în care entităţi private, persoane fizice şi juridice, sprijină financiar sau în natură tot efortul de restaurare. Din 2014 până acum, Fundația Pro Patrimonio a desfăşurat peste 15 evenimente și concerte caritabile, la Viena, Londra, Paris, Iași şi Bucureşti. În noiembrie 2019, casa Enescu a devenit cauză pentru Balul Boierimii Române și a prietenilor ei, finanțând astfel continuarea șantierului.

Fundaţia Pro Patrimonio a devenind proprietarul unic al monumentului prin intermediul donației unei treimi de casă din partea domnului dr. Ștefan Botez, urmaș al lui George Enescu, și prin achiziția directă a restului de casă, bani obținuți tot din donații private.

Urmând politica generală a fundaţiei desfăşurată de-a lungul celor 20 de ani, intervenţiile de salvare ale unui monument s-au făcut constant împreună şi pentru comunitatea locală. La fel ca în cazul celorlalte proiecte Pro Patrimonio care sunt spaţii vii și sunt utilizate în scop cultural sau educaţional de comunitatea locală (exemplu Vila Golescu din Câmpulung Muscel, Biserica de Lemn de la Urşi, Conacul P.P. Carp de la Ţibăneşti etc.), și în cazul casei George Enescu de la... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății