Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, a afirmat joi, la vernisajul expoziţiei "Ion I.C. Brătianu - 156 de ani de la naştere", desfăşurat în Sala de expoziţii "Theodor Pallady" de la Biblioteca Academiei Române, că marele om politic liberal Ion I.C. Brătianu s-a născut aproape odată cu forul academic şi a menţionat că spiritul acestuia ne veghează şi astăzi.

"Un mare om de spirit spunea cândva că popoarele sau naţiunile mari nu sunt numai acelea care au oameni mari, ci acelea care ştiu să-şi cinstească oamenii mari pe care-i au fie că mai sunt în viaţă, fie că sunt într-o altă viaţă mai bună decât a noastră. Trebuie să ne bucurăm deci, să credem că spiritul lui Brătianu ne veghează şi astăzi. Ar fi bine să ne vegheze, inclusiv în arena politică, şi să ne conducă la decizii înţelepte", a spus Pop, conform Agerpres.

Preşedintele Academiei a îndemnat la cinstirea, după model american, a celor care au contribuit la naşterea naţiunii, care ar trebui numiţi "părinţii patriei".

"Ion Brătianu s-a născut aproape odată cu Academie Română. 156 de ani de la naştere. În al doilea rând, vreau să vă spun că ar fi trebuit să învăţăm de la americani că cei care au contribuit la naşterea naţiunii, cum spun ei, a ţării se pot numi şi trebuie numiţi 'părinţii patriei'. Noi am avut mai multe fondări şi refondări de-a lungul timpului, de la Descălecat încoace, dar fondarea României contemporane s-a produs în 1918, iar protagonistul acestui act, prezent la Paris, la Conferinţa de Pace, după ce a contribuit la realizarea actului în sine, a fost prim-ministrul României, Ion I.C. Brătianu. Lucrul acesta nu avem dreptul să-l uităm niciodată şi cinstirea lui se cuvine să se întâmple mereu, nu numai la aniversări", a mai spus Ioan-Aurel Pop, conform aceleiași surse.

Expoziţia dedicată celebrului om politic şi prim-ministru Ion I.C. Brătianu, care a jucat un rol fundamental în realizarea Marii Unirii de la 1918 şi în dezvoltarea României moderne, reuneşte manuscrise, piese de arhivă şi corespondenţă, foi volante, precum şi un bogat material fotografic din colecţiile Bibliotecii Academiei Române şi Muzeului Naţional al Literaturii Române.

Între piesele expuse se numără: corespondenţă personală adresată tatălui şi mamei în perioada studiilor la Paris, corespondenţă diplomatică adresată Regelui Ferdinand şi unor oameni politici, memorii ale Reginei Maria, ale liberalului I.G. Duca, ale mamei sale, Pia Brătianu, şi ale surorii sale, Sabina, măritată Cantacuzino.

O atenţie specială este acordată documentelor de arhivă care reflectă atitudinea şi poziţia politicianului român în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris din 1919, cum sunt Programul Conferinţei, cu semnăturile autografe ale tuturor p... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății