Un număr de 9.500 de apelanţi unici au sunat la Telefonul Vârstnicului, o linie gratuită de ajutor care se adresează bătrânilor, în perioada 2015-2020, peste 2.700 de persoane apelând în acest an, dublu faţă de anul precedent, potrivit unui top realizat de Fundaţia Regală Margareta a României (FRMR).

Potrivit unui comunicat FRMR, aceasta lansează "Topul nevoilor vârstnicilor din România", în care explică soluţiile oferite acestora.

Topul este realizat prin prelucrarea datelor colectate de Telefonul Vârstnicului, care, în peste cinci ani de funcţionare, a înregistrat peste 51.000 de interacţiuni cu seniori din toată ţara, aproape 9.500 dintre aceştia fiind apelanţi unici.

Dintre cei 9.500 de apelanţi unici care au sunat la Telefonul Vârstnicului în perioada 2015-2020, 44% locuiesc în Bucureşti, 31% în mediul rural şi mic urban, iar 27% fac parte din categoria de vârstă 70-80 de ani.

Topul nevoilor declarate de vârstnicii din România include cinci mari categorii:

 -informaţii utile; 

-îngrijire şi sprijin practic; 

-sprijin material şi financiar; 

-sprijin emoţional; 

-nevoia de a fi activ şi de participare socială.

În urma analizării datelor colectate pe parcursul celor cinci ani reiese că dinamica problemelor şi a situaţiilor de viaţă cu care se confruntă vârstnicii nu a prezentat modificări semnificative, lucru datorat în mare parte unei lipse acute de dezvoltare a serviciilor sociale, publice sau private, destinate persoanelor vârstnice.

Conform studiului, principalul motiv pentru care seniorii apelează linia telefonică este nevoia de informaţii utile, cauzată atât de fenomenele sociale de izolare, marginalizare şi discriminare a vârstnicilor, dar şi de incapacitatea acestora de a se adapta la noile tehnologii de comunicare. În urma analizei, s-a constatat că numărul persoanelor care au solicitat informaţii diverse este mai mare în Bucureşti (1.786) şi Transilvania (626), cel mai mic număr înregistrându-se în Dobrogea (142).

În ceea ce priveşte nevoia de îngrijire şi sprijin practic, aceasta este exprimată prin solicitări specifice legate de informaţii şi asistenţă medicală, supraveghere specializată, referinţe despre cămine pentru vârstnici şi procedura de instituţionalizare. Un procent de 48% dintre cei care şi-au exprimat aceste nevoi au vârsta cuprinsă între 70 şi 90 de ani.

Nevoia de sprijin emoţional este determinată de singurătatea şi izolarea socială pe care mulţi vârstnici o resimt, chiar dacă unii dintre ei nu locuiesc singuri. 45% dintre apelanţii liniei telefonice locuiesc singuri, 22% locuiesc cu partenerul, 6% cu copiii sau cu nepoţii, iar 1% au declarat că se află într-un cămin pentru vârstnici.

Din luna martie până în prezent au fost înregistrate 707 solicitări pentru sprijin financiar şi material, cele mai multe în Bucureşti şi regiunea Muntenia, seniorii fiind îndrumaţi spre servicii de asistenţă socială din comunitate, operate de DGAS-uri sau ONG-uri, pentru a primi diverse tipuri de ajutor.

Pentru bătrânii care îşi exprimă nevoia de a fi activi şi de participare soci... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății