Ziua de 30 noiembrie, zi de bucurie frumos așezată în calendar sub oblăduirea Sfântului Apostol Andrei și providențial legată cu tricolorul românesc de dincolo de veacuri. Este Ziua noastră Națională Bisericească. 

”... și atunci ne-ai umplut de bucurie când în România ai venit, unde pe Hristos Domnul L-ai propovăduit.”, cântăm spre finalul Troparului Sfântului Andrei. 

A umplut românii și România de bucurie. Și privind spre țăranii care, în urmă cu 102 ani, au așezat bucurie lângă bucurie înfăptuind Unirea, privind la măicuțele care încă însuflețesc satul românesc plinind sfintele rânduieli, privind la nevinovăția copiilor în fața Sfântului Potir... reușim a întrezări bucuria de dincolo de bucurie pe care în Troparul Sfântului noi o cântăm.

Privind peste România anului 2020, aflăm că peste 850.000 de români se bucură de ocrotirea spirituală a Sfântului Andrei, având totodată numeroase biserici și mănăstiri închinate Sfântului astăzi prăznuit. 

Și tot peste România aceluiași an 2020 privind, cu gândul la îndemnul primit în cuvântul de învățătură de ieri de a încerca să vedem esența lucrurilor, nu putem să nu ne întrebăm dacă mai știm, mai vedem, mai simțim bucuria de dincolo de starea unui simplu ”La mulți ani!”. Mai știm a așeza bucurie lângă bucurie pentru o Românie-Țară a Sfântului Andrei?

Nădăjduim că încă da. Desigur, ne întristăm văzând valul de dureroase glume și atacuri îndreptate spre acea ”expresie a sufletului românesc când se află în stare de bucurie”, după cum frumos descria Părintele Patriarh Catedrala Mântuirii Neamului, de altfel ocrotită de același Sfânt ”Ocrotitor al României”, dar ne și bucurăm când intrăm într-o biserică și părtășindu-ne de bogăția rânduielii ei, simțim că suntem acasă. 

Acasă ne-am simțiti astăzi în singura biserică din municipiul Arad închinată Sfântului Apostol Andrei, prin grija și râvna Părintelui Gheorghe Oprea. Biserică în care, împreună cu un sobor de preoți și diaconi, Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească și l-a hirotonit întru preot pe teologul Valentin Vasile, rânduit spre slujirea Sfântului Altar al bisericii din Parohia Mănăștur. 

Preasfințitul Părinte Emilian Crișanul, cuvânt de învățătură

Sfântul Apostol Andrei și certificatul de botez al neamului românesc

”Mântuitorul nostru Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu devenit Om prin întrupare din Sfânta Fecioara Maria, pentru ca mesajul și învățătura Sa să fie răspândite în întreaga lume, Și-a format ucenici, care trebuiau să învețe și să boteze în numele Preasfintei Treimi și al Său: „Drept aceea, mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh. Învățându-le să păzească toate câte v-am poruncit vouă. Și iată, Eu sunt cu voi în toate zilele, până la sfârșitul veacului. Amin.” (Matei 28, 19-20).

Evanghelia trebuia propovăduită la toți oamenii, la toate neamurile, indiferent de cultură, stare socială, etnie sau pregătire intelectuală. Această poruncă au primit-o ucenicii Domnului Hristos, când ei s-au maturizat spiritual și au înțeles sensul și scopul întrupării, pătimirii, morții și învierii Domnului nostru Iisus Hristos.

Apostol înseamnă trimis: adică trimis pentru o lucrare divino-umană.

Ucenicilor Săi, Domnul Hristos le-a dat puterea de a face minuni, puterea de a lega și dezlega păcatele oamenilor („Și zicând acestea, a suflat asupra lor și le-a zis: Luați Duh Sfânt! Cărora veți ierta păcatele, le vor fi iertate, și cărora le veți ține, vor fi ținute”, Ioan 20, 22-23), preoția săvârșirii Sfintei și Dumnezeieștii Euharistii și preoția rugăciunii atotbiruitoare.

Până la Sinodul de la Ierusalim (anii 49-50), activitatea misionară a Sfinților Apostoli s-a desfășurat cu precădere în mediul iudaic din Palestina și Siria. După acest Sinod, activitatea apostolică s-a extins la neamuri. Atunci trebuie să fi avut loc și împărțirea regiunilor de evanghelizare între apostoli, care s-a făcut prin tragere la sorți. 

Sfântul Apostol Andrei originar din Betsaida și frate cu Sfântul Petru, a fost cel dintâi ucenic al Domnului Hristos, iar regiunile pentru desfășurarea activității lui misionare au fost: Pont, Bitinia, Țarigrad (Constantinopol), Tracia, Macedonia, dar și Scythia.

Sfântul Mitropolit Dosoftei în lucrarea sa „Viața și petrecerea Sfinților” pe luna noiembrie, spune „că apostolului Andrei i-a revenit (prin sorți) Bitinia și Marea Neagră și părțile Pontului, Chalcedonul și Vizantea, unde e acum Țarigradul (Constantinopol), Tracia și Macedonia și sosind la Dunăre, ce-i zic Dobrogea, și altele ce sunt la Dunăre, Tesalia și acestea toate le-a umblat”.

Sunt izvoare istorice și arheologice (Eusebiu de Cezareea; Ipolit Romanul; Sinaxarul Bisericii Constantinopolitane; Epifanie Monahul ș.a.), care atestă faptul că Sfântul Apostol Andrei a propovăduit Evanghelia Domnului Hristos și în regiunea Dobrogei de astăzi. În sprijinul evanghelizării Daciei Pontice de către Sf. Ap. Andrei vin și unele colinde, creații folclorice dobrogene, toponime, care amintesc de trecerea sa prin aceste teritorii.

Sfântul Apostol Andrei a pus bazele primelor comunități creștine de la noi, a hirotonit episcopi și preoți, care au continuat lucrare... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății