Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, prezentat de Filarmonica „George Enescu”, în ajunul Nașterii Domnului
22.12.2020 ⋅ 0 comentarii
Joi, 24 decembrie 2020, în ajunul Nașterii Domnului sărbătorite în acest an în condiții de pandemie, Filarmonica „George Enescu” prezintă, de la ora 19.00, Oratoriul bizantin de Crăciun de Paul Constantinescu, o înregistrare a unui concert din luna decembrie din 2019, care va fi transmisă pe canalele online ale instituției. Prima audiție a acestei lucrări monumentale a avut loc tot la Ateneul Român, pe 21 decembrie 1947, cu maestrul Constantin Silvestri la pupitru.
Prin cele două oratorii ale sale, de Crăciun (Naşterea Domnului) și de Paște (Patimile și Învierea Domnului), Paul Constantinescu realizează pentru prima dată în muzica românească o versiune a genului de oratoriu, prin excelență apusean, pe care l-a adaptat tradiției bizantine.
Oratoriul bizantin de Crăciun se bazează, în principal, pe Evangheliile după Luca şi Matei dar și pe alte surse de inspirație și religioase. Muzica impresionează profund prin atmosfera arhaică, spirituală, înălțătoare, datorată folosirii melodiilor și armoniilor specifice universului sonor bizantin. În interpretarea Orchestrei simfonice și a Corului Filarmonicii „George Enescu”, sub conducerea dirijorului Iosif Ion Prunner, strâns înrudit cu marele compozitor și dirijor Constantin Silvestri, această nouă versiune „Naşterea Domnului – Oratoriu bizantin de Crăciun” i-a avut invitați pe soprana Veronica Anuşca, mezzosoprana Antonela Bârnat, tenorul Călin Brătescu și basul Iustinian Zetea.
În programul de sală al primei audiţii a Oratoriului, din 21 decembrie 1947, compozitorul Paul Constantinescu scria: „Oratoriul pe care-l reprezint astăzi întregește ciclul pe care mi l-am propus asupra momentelor esențiale ale cultului nostru ortodox, pornind de la splendoarea imnografiei și muzicii bizantine transfigurate prin simțământul și tehnica modernă, căutând însă să păstrez nealterat fondul său”. „Cele trei părți ale sale: Buna Vestire (ca un prolog), Nașterea și Magii (până la omorârea pruncilor), împreună cu celălalt oratoriu Patimile Domnului (care, total transformat, va cuprinde și Învierea) formează un tot numai prin ideea de bază, însă se diferențiază prin aspectul muzical și sentimentele pe care le conț... vezi mai mult
Sursa: Glasul Cetății