Ca în fiecare an, pe 15 ianuarie, timbrul românesc marchează Ziua Culturii Naționale.

Pentru a evidenția o tematică abordată în premieră, Romfilatelia introduce în circulație emisiunea de mărci poștale „150 de ani de la prima serbare a românilor de pretutindeni”, eveniment care a avut loc la Mănăstirea Putna, în anul 1871.

În urmă cu 150 de ani, Bucovina se afla sub stăpânirea Austro-Ungariei, fiind anexată acesteia în anul 1775. Populația românească din Bucovina lupta pentru păstrarea identității sale etnice și cultiva idealul unirii tuturor teritoriilor românești, aliniindu-se astfel mișcării mondiale de afirmare a dreptului popoarelor la autodeterminare şi de formare a statelor naţionale, mișcare care a avut o amploare deosebită în secolul al XIX-lea.

Cu ocazia împlinirii a 400 de ani de la sfințirea Mănăstirii Putna, în anul 1870, studenții români reuniți la Viena au decis să transforme evenimentul într-o mare serbare națională. Izbucnirea războiului franco-prusac, la care s-au alăturat măsurile represive dispuse de autoritățile austro-ungare, a determinat amânarea serbării pentru anul următor. Studenții de la Viena
au ales Comitetul de organizare a Serbării de la Putna, format din Ioan Slavici, președinte, Mihai Eminescu, secretar, și alți reprezentanți ai studențimii bucovinene. Alături de aceștia se regăsesc Nicolae Teclu și A.D. Xenopol.

Pe 15 august 1871, dimineața, peste 3.000 de români de pretutindeni au participat la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Putna. În seara precedentă, serbarea fusese deschisă cu 21 de salve de tun, trase de pe culmile dealurilor din apropiere, urmate de o slujbă religioasă.

După Sfânta Liturghie, A.D. Xenopol a ținut o prelegere despre Ștefan cel Mare, ca exponent al întregului spațiu românesc.

După-amiaza, vioara tânărului Ciprian Porumbescu, în vârstă de numai 17 ani, a emoționat cu acordurile ei întreaga adunare. Îmbrățișându-și tatăl, Ciprian Porumbescu rostește cuvintele, devenite celebre: „Tată, am cântat Daciei întregi”.

Printre darurile aduse de participanți și sfințite în cadrul unei slujbe s-a aflat și o urnă omagială de argint, care conținea pământ adus din toate provinciile românești. Depusă pe mormântul lui Ștefan cel Mare, urna a fost însoțită de ruga: „Așa cum s-a unit acest pământ aici, mijlocește Dumnezeule să se unească și locurile de unde el s-a luat!”.

Pe ur... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății