Cercetătorii dr. Oana Teodora Moldovan și dr. Silviu Constantin de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ al Academiei Române au semnat recent în revista „Nature“, alături de un colectiv internațional de arheologi și speologi, articolul Initial Upper Palaeolithic humans in Europe had recent Neanderthal ancestry, în care se demonstrează că a existat un transfer genetic, rezultat în urma încrucișării, între oamenii de Neanderthal și primii oameni moderni din punct de vedere anatomic ajunşi în Europa, informează Academia Română.

Articolul a fost prilejuit, conform aceleiași surse, de descoperirea, în anul 2020, de către o echipă de specialiști de la Institutul Naţional de Arheologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi Institutul Max Planck pentru Antropologie Evoluţionară din Leipzig, a unor resturi umane și a unor unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior în peştera Bacho Kiro, în apropierea orașului Veliko Târnovo din Bulgaria.

Redăm în continuare comunicatul de presă transmis de cercetătorii români Oana Moldovan și Silviu Constantin, de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ al Academiei Române.

Hibrizii dintre oamenii moderni și neandertalieni nu au fost rari în populațiile de oameni moderni fosili

O echipă internaţională, incluzând şi doi cercetători români de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“, a secvenţiat genomurile – adică totalitatea materialul genetic dintr-un organism – celor mai vechi oameni moderni din Europa, care au trăit cu circa 45.000 de ani în urmă în peştera Bacho Kiro din Bulgaria. Descoperirile sugerează că încrucişarea dintre omul modern şi cel de Neanderthal nu era nicidecum o excepţie pentru primii oameni moderni ajunşi în Europa din Africa. Până în prezent, singurul om modern timpuriu despre care se demonstrase că a avut strămoşi neandertalieni era cel din Peştera cu Oase din România. 

În 2020, o echipă de cercetători de la Institutul Naţional de Arheologie al Academiei Bulgare de Ştiinţe şi Institutul „Max Planck“ pentru Antropologie Evoluţionară din Leipzig au făcut publică descoperirea în peştera Bacho Kiro a unor resturi ale omului modern asociate cu unelte de piatră caracteristice începutului Paleoliticului superior. Cele mai vechi oase fosile datate prin metoda radiocarbonului aveau vârste de 43.000-46.000 ani, devenind, astfel, cele mai vechi resturi de om modern cunoscute la latitudini medii în Eurasia.

Până acum se credea că oamenii de la începutul Paleoliticului superior au dispărut fără să‑şi aducă contribuţia la bagajul genetic al oamenilor moderni care au ajuns mai târziu în Europa. Acum, cercetătorii au arătat că cei mai vechi indivizi de la Bacho Kiro sau grupuri aflate în legătură cu aceştia şi‑au transmis genele oamenilor moderni. În mod surprinzător, această contribuţie este mai importantă la oamenii din Asia de Est şi America decât la populaţiile europene.

Cei mai vechi oameni de la Bacho Kiro și din Peștera cu Oase din România au trăit într‑o perioadă în care neanderthalienii erau încă prezenţi în Europa, care au trăiat până acum circa 40.000 ani. Indivizii de la Bacho Kiro aveau niveluri mai ridicate ale fondului genetic neanderthalian decât oricare alţi oameni moderni timpurii, cu excepţia individului de circa 40.500 ani din Peştera cu Oase, România. „Rezultatele sugerează că primii oameni moderni ajunşi în Eurasia se încrucişau frecvent cu nean... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății