În a doua zi după sfintele Sărbători Pascale, veteranul de război col. în retreagere AUREL IOSUB a trecut la cele veșnice. 

Conducerea Asociației Naționale a Veteranilor de Război Argeș și a Asociației Militarilor Veterani și Veteranilor cu Dizabilități Argeș a urcat „dealul cimitirului” la prânz. Cu flori în mâini, în semn de respect pentru cel care ani la rândul i-a bucurat cu personalitatea sa complexă, luminându-le spiritul. Dincolo de discursul rostit lângă sicriul său, în capela militară, de catre adj.pr.r. Dan Arsenescu vicepreședintele celor două asociații, cei prezenți au văzut toată viața celui ce a plecat la cer:  

Col. Rtr. AUREL IOSUB, veteran de război, s-a născut la 02.10.1928 în Vaslui într-o familie onorantă și cu simțul dreptății și patriotismului românesc. Anul acesta ar fi făcut 93 de ani. 

A fost promoție de ofițeri Infanterie - 1949, coleg cu Gl. Vasile Milea, viitorul ministru al Apărarii și Gl. Ion Popescu fost comandant al Batalionului de vânători de munte de la Curtea de Argeș. 

În urma absolvirii Școlii de Ofițeri a fost repartizat la Unitatea din Zalău, unde și-a cunoscut prima soție, Sonia-Ida, ulterior a fost transferat la Bistrița, unde s-a născut și fiul, Doru-Gabriel.  

În 1960 este transferat la Sfântu Gheorghe, unde se naște al doilea copil, Carmen- Rodica. 

În 1963 vine în Pitești la Scoala de Ofițeri, unde activează pentru o bună perioadă de timp, îndeplinind mai multe funcții, printre care și cea de lector de Istorie, probabil și cea care l-a marcat cel mai mult. 

În urma unei tragedii, îi moare soția, Sonia-Ida și după o mare suferință, se recăsătorește cu profesor, Elena Oprea, adăugând al treilea copil familiei, Lili.  

În anul 1970 este transferat la Depozitul de la Bascov, unde va activa până la pensionare în 1980. 

După o căsnicie frumoasă, în 2012, moare și soția, Elena. 

A fost un ofițer destoinic, un tată blând și iubitor pentru cei trei copii ai săi, Doru, Carmen și Lili. Și-a iubit... vezi mai mult

Sursa: Glasul Cetății