Comisia Europeană a anunţat miercuri că invită 17 țări printre care și România să pună în aplicare dispoziţiile Regulamentului privind prevenirea şi gestionarea introducerii şi răspândirii speciilor alogene invazive. Niciunul dintre cele 18 state membre nu a reuşit să instituie, să pună în aplicare şi să comunice Comisiei un plan de acţiune (sau un set de planuri de acţiune) pentru a combate cele mai importante căi de introducere şi răspândire neintenţionată a speciilor alogene invazive care prezintă motive de îngrijorare pentru UE, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene.

Atât Pactul verde european, cât şi Strategia europeană privind biodiversitatea pentru 2030 insistă asupra importanţei acţiunii UE pentru a stopa pierderea biodiversităţii sale, prin conservarea siturilor noastre naturale şi prin refacerea ecosistemelor deteriorate în vederea atingerii unei stări ecologice bune. Speciile alogene invazive sunt plantele şi animalele care, în urma intervenţiei umane, se stabilesc în zone din afara ariei lor de extindere naturală, răspândindu-se rapid şi eliminând speciile indigene, cu consecinţe economice şi de mediu grave.

Bulgaria, Grecia şi România nu au reuşit să instituie un sistem de supraveghere a speciilor alogene invazive care prezintă motive de îngrijorare pentru UE sau să îl includă în sistemul lor existent.

Grecia şi România nu au reuşit să instituie structuri complet funcţionale pentru a efectua controalele oficiale necesare pentru a preveni introducerea intenţionată în UE a speciilor care prezintă motive de îngrijorare.

Portugalia nu a transmis un raport de punere în aplicare.

Prin urmare, Comisia a decis să trimită fiecărui stat membru câte o scrisoare de punere în întârziere, acordându-le două luni pentru a răspunde la scrisoare şi pentru a lua măsurile necesare. În absenţa unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, se arată în comunicatul Executivului european. 

Potrivit unui raport european, speciile alogene invazive sunt plantele și animalele care, în urma intervenției umane, se stabilesc în zone din afara ariei lor de extindere naturală, răspândindu-se rapid și eliminând speciile indigene, cu consecințe economice și de mediu grave.

Speciile alogene invazive reprezintă o problemă din ce în ce mai gravă la nivelul întregii Uniuni Europene. Acestea constituie o cauză majoră a pierderii biodiversității, provocând Europei daune economice și sociale în valoare de peste 12 miliarde EUR pe an.

Regulamentul UE privind speciile alogene invazive, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015, prevede un cadru de acțiune la nivel european pentru prevenirea, minimizarea și atenuarea efectelor dăunătoare ale acestora asupra biodiversității, a economiei și a sănătății umane. La baza regulamentului se află o listă a speciilor de interes pentru întreaga Uniune, aprobată de un comitet al reprezentanților statelor membre.

PriMa listă a Uniunii, alcătuită din 37 de specii, a fost adoptată de Comisia Europeană în iulie 2016. A fost updatată în anii următori și include specii de floră și faună invazive bine-cunoscute, cum sunt racul de apă dulce sau Procambarus clarkii din America de Nord, viespea asiatică prădătoare sau Vespa velutina din Asia, și zambila de apă sau Eichhornia crassipes din America de Sud, precum și specii mai discrete, dar foarte invazive și considerate dăunătoare, precum planta de apă africană Lagarosiphon major.

Sursa: Digi24.ro