Pe măsură ce se apropie mijlocul lunii martie, locuitorii Europei sunt obișnuiți să își ajusteze ceasurile cu o oră înainte pentru trecerea la ora de vară. Însă în această perioadă apar tot mai multe știri despre perturbarea rutinei zilnice.

Potrivit unui sondaj, aproximativ o treime dintre europeni nu așteaptă cu nerăbdare aceste schimbări de oră de două ori pe an, iar o majoritate copleșitoare de 63% la 16% ar dori ca această schimbare să fie eliminată complet.

Cu toate acestea, efectele schimbării de oră sunt mai grave decât simplele neplăceri. Cercetătorii au descoperit că trecerea la ora de vară poate avea efecte negative semnificative asupra sănătății, printre care amintim tulburări de somn, anxietate și depresie.

Cercetătorii cred că aceste probleme de sănătate pot fi cauzate de o combinație de privare cronică de somn și dezaliniere circadiană. Dezalinierea circadiană se referă la o lipsă de sincronizare între ritmurile biologice ale corpului nostru și lumea exterioară. Cu alte cuvinte, rutinele noastre zilnice de la muncă, școală și somn se bazează pe un ceas biologic influențat de răsăritul și apusul soarelui.

Este interesant de observat că schimbarea de oră din martie poate avea efecte mai negative decât cea din noiembrie, care este relativ inofensivă. De fapt, ajustarea la lumina mai târzie a dimineții din perioada de primăvară poate fi mai dificilă pentru organism, deoarece lumina este un factor cheie în stabilirea ritmului natural al corpului nostru.

În această perioadă, organismul are nevoie să se adapteze la o lumină matinală mai târzie, iar această tranziție poate dura timp de opt luni, nu doar în ziua schimbării sau pentru câteva săptămâni după aceea.

Studiile sugerează că lumina dimineții este importantă pentru creșterea nivelului de cortizol, un hormon care ne ajută să facem față stresului, ce poate influența și amigdala, o parte a creierului implicată în procesarea emoțiilor.

În schimb, expunerea la lumina mai târziu în timpul serii amână eliberarea melatoninei, hormonul care ajută la inducerea somnului de către creier. Ceea ce poate afecta calitatea somnului și poate duce la o cantitate redusă de odihnă, efect care poate dura chiar și după ce majoritatea oamenilor se adaptează la noua rutină de la începutul verii.

Însă cei mai puternic afectați de această schimbare sunt adolescenții. Pubertatea determină eliberarea melatoninei mai târziu în timpul nopții, ceea ce înseamnă că adolescenții au un ritm natural întârziat. Astfel, această categorie de vârstă este mai predispusă la probleme de somn cauzate de lumina prelungită seara pe durata verii.

Geografia poate juca, de asemenea, un rol important în modul în care ora de vară afectează metabolismul. Un studiu a arătat că persoanele care locuiesc la marginea vestică a unui fus orar primesc lumina mai târziu dimineața și dorm mai puțin decât cei de la marginea estică a aceluiași fus orar.

Întrebarea rămâne atunci: Ar trebui ora de vară să devină permanentă?

Opiniile sunt împărțite în ceea ce privește preferința pentru ora de vară permanentă sau pentru ora standard permanentă. Cu toate acestea, argumentele pentru ora standard permanentă sunt mult mai puternice.

Ora standard se apropie cel mai mult de ritmul natural. În schimb, în timpul orei de vară, din martie până în noiembrie, lumina naturală este decalată în mod nefiresc cu o oră mai târziu.

Pe baza numeroaselor dovezi că ora de vară este nenaturală și nesănătoasă, un argument favorabil adoptării orei standard permanente.