Traseul drumului expres Arad-Oradea se reconfigurează în zona orașului Chișineu-Criș, datorită ariilor protejate de acolo. Sunt în curs foraje pe noul amplasament, pentru testarea solului, şi a început identificarea proprietarilor de terenuri de pe noul culoar de expropriere.

Drumul expres Arad-Oradea va avea poduri peste Crişul Alb şi Crişul Negru. Pentru a scădea impactul construcției asupra habitatelor unor specii protejate, la Chișineu s-a decis mutarea traseului drumului expres şi relocarea nodului rutier.

„Patru dezbateri publice, la Arad şi Chişineu Criş, Oradea și Salonta vor fi organizate la sfârșitul lunii iunie, cu privire la proiectul tehnic al drumului expres Arad – Oradea. Proiectul este în etapa obținerii acordului de mediu și a fost publicat pentru dezbatere publică pe site-ul Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului”, a declarat Iustin Cionca, președintele Consiliului Județean Arad. Acesta a apreciat ca excelentă colaborarea cu partenerii din județul Bihor. 

Există șanse ca la sfârşitul lunii iunie să se poată obţine avizul de mediu pentru drumul expres. În acest scenariu, în iulie ar putea fi emise și avizele necesare pentru adoptarea hotărârilor de guvern pentru aprobarea indicatorilor tehnico-economici şi pentru exproprierea terenurilor traversate de drumul expres. Asta înseamnă că organizarea licitației pentru desemnarea constructorilor ar putea începe în această vară. Studiul de fezabilitate a fost aprobat în decembrie 2022, proiectul fiind în prezent în etapa de proiectare.

Proiectul drumului expres Arad - Oradea este unic în România, pentru că presupune asocierea a două Consilii Județean (Arad și Bihor) și două primării (Arad și Oradea), cu Ministerul Transporturilor. Incluzând și drumurile de legătură cu municipiile Arad și Salonta, respectiv racordul la punctul de trecere a frontierei cu Ungaria, drumul va avea o lungime totală de 138 km. Lucrările vor fi împărţite în trei tronsoane: Arad-Chișineu-Criș, Chișineu-Criș-Salonta, Salonta-Arad. Valoarea totală estimată a proiectului, conform studiului de fezabilitate, este de 10,71 miliarde lei (2,18 miliarde de euro), inclusiv TVA. Lucrările vor fi finanţate din fonduri europene.

Sursa: ARQ