Grăsimile, cunoscute și sub denumirea de lipide, dețin un rol fundamental în funcționarea organismului uman. Acestea sunt esențiale pentru biologia celulară, contribuind la structura peretelui celular și la funcționarea corectă a organelor și țesuturilor. Mai mult decât atât, grăsimile sunt implicate în procesele metabolice, în semnalizarea celulară și în menținerea stării de sănătate generală.

În ceea ce privește funcțiile fiziologice, grăsimile îndeplinesc două roluri principale în organism:

• Ele servesc drept rezervă de energie, având cea mai mare densitate calorică dintre toți macronutrienții (1 gram oferă 9/37 Kcal/Kj);
• Grăsimile contribuie la structura și funcționarea celulară, fiind precursori pentru hormoni și eicosanoizi paracrini care facilitează comunicarea intercelulară și reglează reacțiile inflamatorii.

Consumul de Grăsimi în Alimentație

Consumul adecvat de grăsimi este esențial pentru menținerea sănătății. Se recomandă ca aportul alimentar de grăsimi să reprezinte maximum 25% din necesarul caloric zilnic al unei persoane sănătoase. Această cantitate ar trebui distribuită după cum urmează:

• Acizii grași saturi ar trebui să reprezinte maximum 7% din aportul total de grăsimi;
• Acizii grași trans ar trebui să nu depășească 1%;
• Acizii grași polinesaturați ar trebui să constituie aproximativ 10% din aportul total de grăsimi;
• Acizii grași mononesaturați ar trebui să reprezinte între 12 și 13% din aportul total de grăsimi.

Deși organismul uman are capacitatea de a sintetiza unele grăsimi din carbohidrați și proteine, există anumiți acizi grași esențiali pe care organismul nu îi poate produce și care trebuie să fie furnizați prin dietă.

Structura și Sursele de Acizi Grași

Acizii grași sunt componente ale grăsimilor găsite în plante, animale și microorganisme. Aceștia pot fi împărțiți în două categorii principale în funcție de structura lor:

• Saturați, când toate legăturile carbon-carbon sunt simple;
• Nesaturați, când una sau mai multe legături sunt duble sau triple.

Acizii grași nu se găsesc în mod liber în natură, ci în general sunt legați de glicerol sub formă de trigliceride.

Impactul Consumului Excesiv de Grăsimi

Consumul excesiv de acizi grași saturi și trans este asociat cu un risc crescut de boli coronariene. În timp ce acizii grași mononesaturați și polinesaturați sunt asociați cu un risc mai scăzut de astfel de afecțiuni, aceste asocierea nu este unanim acceptată în literatura de specialitate. Totuși, studiile observaționale sugerează o corelație între consumul de uleiuri parțial hidrogenate (care conțin transgrăsimi) și bolile coronariene.

Grăsimile trans Naturale și Industriale

Grăsimile trans pot fi prezente atât în mod natural, cât și în produsele alimentare procesate industrial. De exemplu, acidul vaccenic găsit în laptele matern și în unele produse lactate și carne este un tip de grăsime trans naturală. În contrast, grăsimile trans industriale sunt produse în procese industriale, cum ar fi hidrogenarea parțială a uleiurilor vegetale.

Concluzie

Din perspectiva beneficiilor pentru sănătate, autoritățile din domeniul sănătății recomandă limitarea consumului de grăsimi trans la niveluri minime. Organizația Mondială a Sănătății a emis recomandări privind reducerea consumului de grăsimi trans la sub 0,9% din dieta zilnică în încercarea de a minimiza riscurile asociate cu acestea. În plus, există reglementări legale privind conținutul de grăsimi trans în alimente în multe țări. Este important să se acorde atenție etichetelor produselor alimentare și să se opteze pentru alternative sănătoase atunci când este posibil.