Informatii

Festivalul National de Teatru Clasic Un spectacol-eseu socant!

11.10.2006 ⋅ 0 comentarii

CONTRApunct

Aseară, iubitorii de teatru din Arad au urmărit ?n cadrul Festivalului Naţional de Teatru Clasic cel de al treilea spectacol, cu ?Bacantele? de Euripide, prezentat de Teatrul ?Tony Bulandra? din T?rgovişte, un spectacol de excepţie realizat de binecunoscutul regizor, teatrolog şi scriitor Mihai Măniuţiu, care este şi autorul controversatului spectacol arădean ?Iubirea Fedrei? de Sarah Kane. Arădenii au urmărit un spectacol care a obţinut succese fulminante ?n mai multe ţări vecine din spaţiul Balcanic, printre care un loc aparte ?l ocupă cel de la Trabzon (Turcia) ?n cadrul Festivalului Internaţional de Teatru al Mării Negre, la care au participat state cu ieşire la Marea Neagră, precum Moldova, Rom?nia, Grecia, Azerbaidjan, Georgia, Bulgaria, Rusia, Ucraina, Iran, Armenia, Macedonia şi Turcia.
Succesul Balcanic (şi internaţional) al spectacolului apreciatului regizor Mihai Măniuţiu nu este ?nt?mplător, av?nd ?n vedere că el are la bază o tragedie şocantă a lui Euripide. De-a lungul timpului, ?Bacantele? au provocat (şi continuă) să provoace aprigi discuţii. Totul este şocant, totul este neaşteptat ?n această tragedie, de la tehnică (rolul corului se afirmă primordial ?n acţiune) şi p?nă la concepţia ?n care raţiunea omenească se ?nfruntă cu exaltarea credinţei religioase.
Cel mai uman dintre marii tragici greci, Euripide - ?ntrec?nd ?n această privinţă at?t pe Eschil, c?t şi pe Sofocle - a reuşit să exprime pe scenă sentimente şi pasiuni puternice, preocup?ndu-se mai puţin de fr?nele impuse de voinţa omului, c?t de realista desfăşurare a efectelor scenice. Subtilitatea g?ndului şi a emoţiei, graţia şi claritatea expresiei, ştiinţa discursului şi a duelului oratoric au dat tragediilor sale o autenticitate şi o seducţie deosebită. ?ntr-un mod paradoxal, misoginul Euripide,  tăcutul şi ?ntunecatul prieten al sofiştilor a ştiut cel mai bine, ?n ?ntregul teatru antic, să exprime ingenuităţile tineretului, naivitatea personajelor instinctive, a copiilor, a bătr?nilor. Este de ajuns să amintim că opt dintre piesele sale poartă nume feminine şi alte patru numele corului compus din femei. Regizorul Mihai Măniuţiu a ales din ciclul teban ?Bacantele?. Este drama prin care se ?ncheie ciclul marilor tragedii greceşti, drama care are ca subiect tocmai substratul originar al ?ntregii drame antice: cultul lui Dionisos.
Am văzut aseară un spectacol-eseu, o reinterpretare a mitului Dionisos din perspectivă contemporană, despre care cronicarul Magdalena Boiangiu, afirmă ?n Caietul program,  ceea ce subliniam la ?nceput, că spectacolul regizorului Mihai Măniuţiu este unul şocant. Acesta a contat pe disponibilitatea publicului de a se simţi prins ?n conflictul dintre două tabere mai mult dec?t pe dorinţa lui de a ?nţelege motivaţia luptei. ?Conflictul dintre zeii antici pare a fi acompaniat de muzica venită dintr-un aparat de radio al zilelor noastre, pereţii decorului sunt grămezile de cutii dintr-o eventuală magazie a unui supermarket, Dionisos e un handicapat pervers, Tiresias dirijează - satisfăcut? ?ntristat? episoadele unui măcel dominat de instincte. Armonia corpului nud cheamă cruzimea ?n loc să o domolească, magia mitului se exersează pe imaginile jurnalului de actualităţi!?
Cu un decor semnat de Valentin Codoiu şi Mihai Măniuţiu, spectacolul Teatrului din T?rgovişte este susţinut cu mult succes de actorii Corneliu Jipa (Tiresias), Ştefan Cepoi (Dionisos) şi Liviu Cheloiu (Penteu), cărora li s-a adăugat, ?n alte roluri, de bachante şi bachanţi, Adina Stan, Irina Melnic, Laura Vasiliu, Simona Şaiu, Maria Nicola, Mara Opriş, Silviana Vişan, Sebastian Bălăşoiu, Sorin Ionescu, Vitalie Ursu şi Romul Moruţan.
Spectacolul a fost răsplătit cu numeroase aplauze de către arădenii care au umplut, p?nă la refuz, sala mare a Teatrului Clasic ?Ioan Slavici?.
Astăzi, miercuri 11 octombrie, se va prezenta de către Teatrul de Comedie din Bucureşti piesa ?Revizorul? de N.V. Gogol ?n regia artistică semnată de Horaţiu Mălăele.

Sursa: Informatia Aradului

Autor: Emil Şimăndan ⋅

Pentru articolul complet și alte comentarii
vizitați Informatia Aradului
fashiondays.ro