Printre manifestările conexe ale celei de-a XII-a ediţii a Festivalului Naţional de Teatru Clasic s-au numărat şi două workshop-uri la sala ?Studio? a Teatrului Clasic ?Ioan Slavici?. Prima ?nt?lnire a fost cu actorul Dan Puric de la Teatrul Naţional ?I. L. Caragiale? din Bucureşti, iar cea de-a doua cu dramaturgul, regizorul, autorul şi scriitorul Ip Wischin din Viena (Austria). Din cele două ?nt?lniri am ales spre exemplificare cea cu actorul Dan Puric, la care au participat actorii Teatrului din Arad şi mai mulţi iubitori de teatru din oraşul nostru. Timp de trei ore ?ndrăgitul actor Dan Puric (la a cărui spectacole vin de fiecare dată peste 1000 de admiratori) a pledat pentru un nou limbaj artistic ?n teatru, care să cuprindă pantomimă, step, arte marţiale, coregrafie, ?ntr-un cuv?nt pentru limbajul non-verbal, al corpului uman, prin care să transmită spectatorilor ?ntregul mesaj dramatic. ?mpreună cu actriţa arădeană Carmen Vlaga, căreia i s-au mai alăturat şi alţi spectatori din sala ?Studio?, Dan Puric a făcut o demonstraţie reuşită ?n susţinerea propriului său limbaj teatral, pe care-l abordează cu mult succes de peste trei decenii ?n toate spectacolele pe care le-a avut ?n ţară şi peste hotare, de la un capăt la celălalt al lumii. ?n pledoaria sa, pilonul cel mai de seamă, este limbajul corpului uman, angrenat ?ntr-un fel de comunicare totală ?n arta spectacolului. Este corpul uman care se trezeşte, se m?nie, se ?nfurie, se ?năbuşe ?n el ?nsuşi, ca apoi ?n clipa următoare acelaşi corp uman să se potolească, să se relaxeze, să se destindă, cască, se ?ntinde, adoarme după propriile-i legi, fără să-i pese de judecăţile şi rugăminţile noastre. Prin acest ?mic regat?, care este corpul uman, actorul, prin limbajul non-verbal, descifrează visurile, pasiunile, afecţiunile, voioşia, liniştea sau violenţa noastră sufletească dintr-un anumit moment al existenţei. Energia din om trebuie scoasă la suprafaţă. ?n prezent omul tranziţiei rom?neşti e zăpăcit, vulnerabil ?ntruc?t realitatea ?nconjurătoare este neprietenoasă, iar actorul se află, la r?ndul său, şi el ?ntr-un proces vulnerabil de reformare. Intrăm ?n Europa Unită. Dar, precizează Dan Puric, ?nu avem timp să ne sincronizăm cu Occidentul, care are altă experienţă. Trebuie să răspund, acum, pe loc, ?n Rom?nia, unor alte ?ntrebări. Pot să mă globalizez la nivel de ciorap, conserve şi fast-food, dar nu interior, sufletesc, pentru că dialogul uman se obţine doar prin diferenţă!? Am asistat, aşadar, ?n cadrul primului workshop organizat ?n Festival, la un interesant transfer de experienţă din ?laboratorul? de creaţie al unui important actor, care se autodefinea la un moment dat spun?nd că spectacolele sale se pot asemăna cu o şosea germană, ?ntruc?t sunt foarte bine ?ntreţinute: ?eu nu-s ca ăştia de la primărie care asfaltează şoseaua direct cu găuri!? ?nt?lnirea de la Arad a fost, ?ntr-adevăr ca o şosea germană foarte bine asfaltată! *** Festivalul de Teatru Clasic continuă, astăzi, 13 octombrie, la ora 11, ?n foaierul Teatrului, cu proiecţii şi comentarii despre Teatrul german al ultimului deceniu; urmează, la ora 19, la Palatul Cultural un spectacol de muzică şi poezie susţinut de Ion Caramitru şi Johnny Răducanu, iar la ora 21.30, la sala ?Studio?, cu spectacolul arădean ?Iubirea Fedrei? de Sarah Kane, regizat de Mihai Măniuţiu.

Sursa: Informatia Aradului